Sebastian Burduja, fostul ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizare, este propus de PNL ministru al Energiei. În mandatul său a fost responsabil de gestionarea controversatului cloud guvernamental, cea mai importantă investiiție în digitalizare realizată de guvern cu fondurile europene din PNRR, proiect care a fost dur criticat și de o parte a societății civile și de opoziție pentru implicarea serviciilor secrete fără oferirea de garanții că drepturile civile sunt apărate, după cum a scris Economedia aici.
Burduja s-a remarcat de cele mai multe ori în timpul mandatului său prezentând o foarte bună imagine de PR, dar cu mai puține fapte concrete realizate.
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea cloudului guvernamental, care se află chiar azi pe ordinea de zi a Senatului.
Asociația pentru Tehnologie și Internet (Apti) a criticat proiectul inițial al ordonanței de urgență care reglementează guvernanța Cloud-ului Guvernamental. „O lege nu trebuie să interzică anumite soft-uri doar pentru că au o licență liberă”, spunea asociația.
Alexandru Lăpușan, vicepreședintele Asociației Patronale a Industriei de Software (ANIS) și CEO al companiei Zitec, a criticat dur proiectul inițial de Ordonanță de Urgență postat în dezbatere publică de Autoritatea pentru Digitalizare în România (ADR). Lăpușan a atras atenția că proiectul de OUG ar da ”un control absolut și discreționar asupra softului tuturor instituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS” și a spus că UE nu ar trebui să finanțeze proiectul în forma propusă de guvern.
În iunie 2022, actul normativ ajunsese deja la a treia formă, după ce prima variantă a fost aspru criticată de industrie, care spunea că va bloca digitalizarea României, iar cea de-a doua variantă a fost semnificativ îmbunătățită, însă specialiștii spuneau că „mai este de lucru”.
Însă tot în iunie anul trecut, 20 de ONG-uri au cerut Avocatului Poporului să evalueze constituționalitatea ordonanței de urgență privind Cloud-ul guvernamental, spunând că SRI nu poate garanta nici respectarea principiilor prelucrării datelor personale și nici îndeplinirea obligației de securitate a datelor.
Sebastian Burduja, le-a răspuns atunci ONG-urilor afirmând că în varianta finală a Ordonanţei este un articol special pentru protecţia datelor, că nu are date noi, iar serviciile nu vor avea acces la date, ci doar vor asigura doar securitatea cibernetică.
La finalul lunii iunie 2022, Guvernul a adoptat proiectul de ordonanță de urgență privind platforma de Cloud Guvernamental.
O altă controversă prin care s-a făcut remarcat a fost și o colaborare anunțată în 2022 cu compania chineză de cryptomonede Binance, deși firma era investigată în SUA pentru presupusă spălare de bani, vezi AICI.
Tot în mandatul său a apărut și robotul ION, primul consilier guvernamental bazat pe inteligență artificială, susținut de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
O bilă albă în mandatul lui Burduja a fost lansarea în 2023 a aplicației Ghişeul.ro, la mai bine de un an jumătate de la anunțarea inițiativei, prin care contribuabilii pot plăti taxe și impozite de pe telefon, după cum a scris Economedia aici. Tot în ceea ce privește digitalizare, sub mandatul său Klaus Iohannis a promulgat o lege prin care instituțiile publice, inclusiv primăriile, obligate să se digitalizeze și să nu mai ceară „dosarul cu șină”.
Cine este Sebastian Burduja
În vârstă de 36 de ani, Sebastian Burduja a intrat în atenția publică în 2009 când și-a lansat cu mare fast un ONG dedicat studenților din străinătate. Din acel moment, Burduja a gravitat permanent în jurul liderilor politici ai momentului, indiferent de culoarea lor politică, a candidat ca independent la parlamentare, și-a creat un partid care a fuzionat cu PNL.
Marinel Burduja, tatăl lui Sebastian Burduja, a fost vicepreședintele băncii Bancorex, devalizată în anii 90 în urma acordării a sute de împrumuturi preferențiale unor foști angajați ai Securității comuniste. Burduja senior a ocupat ulterior poziția de vicepreședinte al Raiffeisen Bank. În 1990 fusese votat primar în Piatra Neamț, în același an fiind ales parlamentar independent pe listele FSN, potrivit propriilor declarații. Din CV-ul oficial al lui Burduja sr., afișat pe site-ul unei companii pe care o controlează, lipsește orice referire la activitatea sa profesională dinainte de căderea comunismului.
Marinel Burduja, tatăl ministrului PNL Sebastian Burduja de la Comunicații, este din 2019 membru în Consiliul de Administrație al companie ALRO SA, cel mai mare producător de aluminiu din România. El a fost propus și votat de acționarul majoritar, o companie controlată la acel moment de oligarhul rus Vitali Machitski. Întrebat de G4Media cum a acceptat să lucreze pentru un oligarh rus, Marinel Burduja a declarat că nu știa că ALRO e controlată de acesta, deși informația era oficială, publică și de notorietate.
După ce a fondat LSRS, Sebastian Burduja a mai înființat Fundația CAESAR și a lansat volumul „Între speranță și deziluzie”. El a lansat diferite inițiative la care au participat președinții Traian Băsescu și Klaus Iohannis, iar în 2015 a încheiat un protocol cu Ministerul de Externe pentru „proiecte dedicate priorităţilor de politică externă”.
În 2016 a fondat partidul Partidul Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) și a candidat ca independent pentru Camera Deputaților, ratând însă intrarea în Parlament. În 2017 și 2018, Burduja a fost prezent la mitingurile anti-PSD din București.
În martie 2019, partidul lui Burduja a fost înghițit de PNL, iar în iulie 2019 Burduja a devenit președinte al organizației PNL din Sectorul 1. Ulterior a fost și vicepreședinte al PNL.
În 2020 a fost Membru al Consiliului de Administrație la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), fiind simultan și secretar de Stat la Ministerul Finanțelor. Din 2020 în prezent este deputat PNL și vicepreședinte în Comisia pentru buget, finanțe și bănci.
În ceea ce privește experiența profesională, Sebastian Burduja spunea într-un interviu pentru ViitorulRomâniei.ro că tatăl său i-a susținut studiile în SUA la Stanford şi Harvard. El a precizat ulterior că a am absolvit printre primii Universitățile Stanford și Harvard, fiind susținut la Harvard de trei burse din partea universității, inclusiv David M. Rubenstein Fellowship.
Ulterior, a lucrat ca asistent sau stagiar la Freeman Spogli Institute of Foreign Affairs, National Endowment for Democracy și Comisia Economică pentru Europa (UNECE) a ONU, McKinsey & Company. Apoi a fost Consultant management strategic la Dalberg Global Development Advisors și Specialist în Dezvoltare Socială, Regiunea Europa și Asia Centrală la Banca Mondială (Vezi aici CV-ul oficial al lui Sebastian Burduja). Ulterior, a fost managing partner pentru RISE Consortium, o companie de investiții.
A fost selectat de revista Forbes în prima promoție „30 sub 30” din România.