Foto: Alexandru Petrescu / Facebook
Alexandru Petrescu (PSD), actual președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), fost director al Poștei Române și fost ministru al Economiei, este favorit pentru a prelua șefia Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), conform informațiilor Economedia. Aceasta a deținut de-a lungul carierei sale mai multe funcții importante la companii de stat, dar a și fost implicat în mai multe scandaluri.
Printre cele mai cunoscute funcții deținute de Alexandru Petrescu se numără CEO al Poștei Române în perioada martie 2012-ianuarie 2017, precum și ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale în Guvernul României (din noiembrie 2018), după ce anterior a ocupat funcțiile de ministru al Economiei și ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (2016-2017), potrivit profilului său de LinkedIn. În 2015 acesta a mai deținut și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al S.N. C.F.R. Călători S.A.
Acesta a mai lucrat și o scurtă perioadă, la începutul carierei sale, în mediul privat la banca independentă Raphaels Bank, în Londra, Marea Britanie. Acesta a fost licențiat în economie la University of Wales, fiind specializat în Business Administration. Alexandru Petrescu a deținut la Londra mai multe poziții de conducere în sistemul financiar-bancar.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Scandalurile în care a fost implicat Alexandru Petrescu
Atunci când era directorul Poștei Române, Alexandru Petrescu a fost implicat în mai multe scandaluri. În octombrie 2014, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, Poșta Română a fost implicată într-un scandal, după ce bucureștenii au găsit în cutiile poștale pliante electorale cu mesaje precum: „Klaus Iohannis vrea să îți Taie Pensia!”, Traian Basescu îl susține și îl voteaza pe Klaus Iohannis! și ‘Doar Ponta protejează pensiile!’, după cum a scris atunci HotNews.ro. Poșta Română a transmis atunci că distribuirea pliante s-a făcut în baza unui contract comercial, asemănător cu alte campanii electorale, iar instituția nu este implicată direct.
În noiembrie 2016, HotNews.ro informa că DNA a constituit un dosar penal la Poșta Română în urma unor presupuse nereguli sesizate de Ministerul Comunicațiilor, condus atunci de către Delia Popescu. Instituția, care era condusă de Alexandru Petrescu, a precizat că unele constatări ale Corpului de Control al Ministrului Delia Popescu ar fi false, tendențioase sau superficiale, iar altele că ar fi spețe vechi, care au fost surprinse în rapoartele Curții de Conturi și care se află deja pe rolul instanțelor.
În februarie 2017, când Alexandru Petrescu ocupa funcția de ministru al Economiei în Guvernul Grindeanu, Curtea de Conturi arăta într-un raport că Petrescu ar fi încasat în mod nelegal bonusuri în valoare de 236.864 de lei (peste 53.000 de euro) pe când era director general al Poștei Romane. Acordarea bonusurilor trimestriale și anuale nu s-ar fi efectuat pe baza unor indicatori de performanță, încalcandu-se prevederile Ordonantei de Urgenta 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, susțineau inspectorii Curții de Conturi, care au recomandat operatorului poștal să recupereze acest prejudiciu.
În noiembrie 2017, Elena Petrascu, numită director general interimar al Poștei Romane, a trimis corpul de control la filiala Poșta Română Broker de Asigurare. Neregulile găsite au făcut obiectul unei plângeri penale, trimise la Direcția Națională Anticorupție (DNA), împotriva fostei conduceri a Poștei, care îl viza și pe Alexandru Petrescu.
Candidaturile pentru conducerea ASF s-au putut depune până vineri, la ora 14.00, la secretariatul general al Camerei Deputaților sau al Senatului. Luni, la ora 13.00, vor avea loc audierile și avizul, în timp ce la ora 14.30 va avea loc plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului.
Pentru funcția de vicepreședinte pe piața de capital, favorită este Gabriela Horga, deputat PNL. Și-au mai depus candidatura Nini Săpunaru, Coca Constantinescu, Sorin Mititelu, Dan Armeanu și Călin Rangu, scrie Financial Intelligence.
Publicația arată că pentru funcțiile de membru și-au depus candidaturile Aura Socol, Ovidiu Wlassopol, Jozsef Birtalan – UDMR, Radu Toia , Andrei Rizoiu – AUR, Cătălin Mancas, Mircea Oancea.
Aceștia și-au depus candidaturile la Camera Deputaților.
Sursele Financial Intelliegence susțin că pe lista de la Senat s-au înscris Ioan Țară și Sorin Florescu, pentru funcția de prim-vicepreședinte și vicepreședinte.
Salariile din ASF, printre cele mai mari din România
Salariile de la ASF sunt unele dintre cele mai mari din România, de exemplu actualul președinte ASF Nicu Marcu încasând anul trecut peste 25.000 euro brut pe lună.
Șefii și angajații Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) primesc 16 salarii anuale, după ce conducerea a decis să acorde, pe lângă cele 12 salarii anuale și cele suplimentare de Crăciun și de primă de perfomanță, alte două salarii pentru vacanța mare și pentru ziua ASF. Deputatul USR Claudiu Năsui a făcut public contractul colectiv de muncă de la ASF, pe care l-a obținut în urma unui proces pe care l-a avut cu instituția și care s-a încheiat în luna septembrie cu o decizie definitivă prin care ASF trebuia să îi pună documentul la dispoziție. Amintim că Autoritatea de Supraveghere Financiară a asistat în ultimii ani la falimentele celor doi lideri ai pieței asigurărilor, City Insurance și Euroins, iar prețurile asigurărilor auto RCA au crescut puternic.
Președintele ASF Nicu Marcu a avut venituri lunare de 25.000 euro brut, anul trecut. Cei nouă membri din consiliul ASF au încasat anul trecut în total peste 1,5 milioane de euro, fără a pune la socoteală decontarea transportului, chiriei și deplasărilor externe.
După încă un faliment pe piața polițelor RCA (Euroins), conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și-a majorat considerabil veniturile, anul trecut, arată declarațiile de avere consultate de Economedia.
Nicu Marcu conduce ASF din iunie 2020 și, în acest timp, sub mandatul său, au picat două companii de asigurări RCA, ambele lideri de piață. Atât Nicu Marcu, cât și ceilalți membri din conducerea ASF încasează lunar mii de euro pentru a supraveghea piața asigurărilor.
Nicu Marcu, președintele ASF, a încasat din această funcție un salariu de 989.925 lei în 2022, în creștere față de 748.324 lei în 2021 și în creștere față de 391.563 din 2020. Acesta a mai acumulat anul trecut venituri de 28.533 lei de la Academia de Studii Economice. La salariu de la ASF se adaugă și activele financiare din contul curent de 117.852 lei.
De asemenea, Nicu Marcu deține două terenuri agricole, ambele în județul Dolj, din 2004 cu o suprafață de 1.000 mp, respectiv din 2005 cu o suprafață de 13.000 mp.
Președintele ASF are și o mașină Audi din 2017, în valoare de 67.553 euro, în contract de leasing. Acesta nu deține bunuri sub formă de metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă și de cult, bunuri mobile a căror valoare depășesc 3.000 euro și bunuri imobile înstrăinate în ultimele înstrăinate în ultimele 12 luni.
Ce salarii au cei de la conducerea ASF
- Elena Doina Dascălu, prim-vicepreședinte ASF, a declarat un de 829.138 lei în 2022, în creștere față de 2021 (713.489 lei)
- Gabriel Grădinescu, vicepreședinte, a declarat un salariu de 746.374 lei în 2022, în creștere față de 665.260 lei în 2021
- Cristian Roșu, vicepreședinte, a declarat un salariu de 761.259 lei anul trecut, în creștere față de 2021 (658.079 lei)
- Stefan Daniel Armeanu, vicepreședinte, a declarat un salariu de 760.486 lei în 2022, în creștere față de 656.775 lei în 2021
- Membrii neexecutivi ai consiliului de administrație, respectiv Jozsef Birtalan, Ioan Gheorghe Țara, Aura Gabriela Socol, Ovidiu Răzvan Wlassopol, au încasat 422.700 lei, 419.174 lei, respectiv 422.958 lei.