Sursa foto: Unsplash / Camillo Corsetti Antonini
În ultimii ani, China a distribuit zeci de miliarde de dolari sub formă de „împrumuturi de urgență” secrete către țări aflate în pericol de crize financiare, transformând Beijingul într-un concurent formidabil al FMI condus de occidentali, scrie Financial Times.
Aceste planuri de salvare reprezintă o schimbare față de împrumuturile uriașe pentru infrastructură pe care China le-a acordat timp de aproape un deceniu în cadrul Inițiativei Belt and Road, în valoare de 838 de miliarde de dolari, un program care a dus la eclipsarea Băncii Mondiale ca cel mai mare finanțator de lucrări publice din lume.
Trei dintre cei mai mari beneficiari ai împrumuturilor de salvare acordate de China au fost Pakistanul, Sri Lanka și Argentina, care au primit împreună până la 32,83 miliarde de dolari din 2017, potrivit datelor compilate de AidData, un laborator de cercetare de la William & Mary, o universitate din SUA.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Alte țări care au primit împrumuturi de salvare din partea instituțiilor de stat chineze au fost Kenya, Venezuela, Ecuador, Angola, Laos, Surinam, Belarus, Egipt, Mongolia și Ucraina, potrivit AidData, care nu a oferit detalii pentru aceste țări.
Astfel de credite au scopul de a permite țărilor să își continue plățile pentru datoria externă și să cumpere în continuare importuri, evitând astfel dificultățile balanței de plăți (BoP) care se pot transforma în furtuni în toată regula, precum criza asiatică din 1997 și criza din America Latină din anii 1980. Prescripțiile austere ale FMI în urma crizei asiatice au fost extrem de nepopulare, ceea ce a consolidat o reacție de respingere a acestuia care persistă până în prezent.
Spre deosebire de FMI, care anunță detaliile liniilor sale de credit, ale programelor de reducere a datoriilor și de restructurare a țărilor debitoare, China operează în mare parte în secret. Instituțiile financiare chineze publică puține detalii despre creditele pe care le acordă, iar Beijingul nu își condiționează împrumuturile de restructurarea datoriilor sau de reformele economice din țările beneficiare, au declarat analiștii. În cele mai multe cazuri, obiectivul împrumuturilor de urgență acordate de China este de a preveni neîndeplinirea obligațiilor de plată pentru împrumuturile de infrastructură acordate în cadrul Inițiativei Belt and Road, au declarat analiștii.
„Beijingul a încercat să mențină aceste țări pe linia de plutire prin acordarea de împrumuturi de urgență după împrumuturi de urgență, fără a le cere debitorilor săi să restabilească disciplina de politică economică sau să urmărească reducerea datoriei printr-un proces de restructurare coordonat cu toți creditorii principali”, a declarat Bradley Parks, director executiv al AidData.
Laboratorul de cercetare AidData întreține cea mai cuprinzătoare bază de date din lume privind activitățile de finanțare globală ale Chinei, în principal prin compilarea de date de la țările care primesc împrumuturi chinezești. Setul de date surprinde mii de împrumuturi de la peste 300 de instituții guvernamentale chineze și entități de stat din 165 de țări cu venituri mici și medii.
Parks a adăugat că abordarea Chinei deseori “amână ziua bilanțului”.
„Atunci când Beijingul acționează ca un creditor alternativ de ultimă instanță și salvează un stat suveran aflat în dificultate fără a impune o disciplină de politică economică sau fără a urmări o reeșalonare coordonată a datoriei cu principalii creditori, el dă efectiv cu piciorul la o situație și îi lasă pe alții să rezolve problema de solvabilitate subiacentă”, a spus Parks.
Un studiu al împrumuturilor individuale acordate de instituțiile financiare chineze începând din 2017 Pakistanului, un participant-cheie în cadrul Inițiativei Belt and Road, arată un sprijin sub formă de împrumuturi de la băncile de stat și de la SAFE, agenția care controlează rezervele valutare de 3 miliarde de dolari ale Beijingului.
Condițiile acestor împrumuturi sunt departe de a fi concesive, incluzând adesea o marjă de aproximativ 3 % peste costurile de finanțare de referință. Pe lângă aceste împrumuturi, Banca Populară a Chinei, banca centrală, are un acord de swap valutar cu omologul său pakistanez care permite Islamabadului să retragă fonduri atunci când are nevoie, arată înregistrările AidData. PBoC a refuzat să comenteze.
Comentatorii au declarat că împrumuturile de salvare acordate de China riscă să prelungească și să exacerbeze dificultățile legate de datorii și crizele care urmează adesea în țările debitoare.
„Le văd ca pe un impediment major în calea rezolvării crizelor”, a declarat Gabriel Sterne, șef al departamentului EM macro la Oxford Economics și fost economist senior la FMI.