Sursa foto: Pixabay
Aproape 60% dintre români preferă să lucreze în sectorul privat, în timp ce aproximativ 40% optează pentru cel public, majoritatea considerând că salariile sunt mai mari în companiile private, 76% dintre angajaţii care câştigă peste 12.000 de lei pe lună fiind încadraţi în acest sector, conform unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP.
De asemenea, tinerii predomină în companiile private, având în vedere că 82% dintre respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 ani activează în acest sector, se menţionează într-un comunicat remis, marţi, Agerpres.
„Din totalul de 1.205 de respondenţi care lucrează în sectorul privat, 61% nu şi-ar dori să lucreze în sectorul public. Românii nu îşi doresc să lucreze la stat pentru că în sectorul privat nu doar că beneficiază de salarii mai mari, dar se simt şi mai apreciaţi de angajatori şi mai motivaţi să îşi depăşească limitele profesionale, comparativ cu angajaţii din sectorul public.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Totodată, sectorul privat angajează mai mulţi tineri decât sectorul public. Însă, în ambele cazuri, indiferent unde lucrează, cea mai mare temere a angajaţilor este aceea de a nu mai avea timp pentru viaţa personală, ceea ce ar trebui să ridice un mare semn de întrebare”, a declarat Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP şi fondatorul platformei www.cursuri-functionari.ro, citat în comunicat.
Conform datelor oferite de Balanţa Forţei de Muncă de la 1 ianuarie 2022, populaţia ocupată civilă era de 7,6 milioane persoane, dintre care 5,5 milioane erau salariaţi. Majoritatea salariaţilor, adică peste 3,5 milioane de salariaţi lucrau în sectorul serviciilor. De asemenea, peste 1,85 milioane de persoane activau în domeniul construcţiilor.
Din rezultatele studiului realizat de Centrul de Formare APSAP reiese faptul că salariile mai mari sunt câştigate majoritar de cei din sectorul privat. Spre exemplu, din totalul persoanelor care câştigă peste 12.000 lei, 76% sunt din sectorul privat. Situaţii similare sunt înregistrate şi în cazul intervalelor de salariu 10.000-12.000 lei (55% din privat şi 45% din public), iar la intervalul 7.500-10.000 lei, 52% sunt din sectorul privat şi 48% din sectorul public.
De asemenea, în ceea ce priveşte investiţia în materie digitală, în sectorul privat 23% dintre respondenţi consideră că organizaţia din care fac parte investeşte considerabil în acest aspect, faţă de 20% în sectorul public.
Studiul mai semnalează că în ultimii doi ani, angajaţii din sectorul public au fost cei care au participat în număr mai mare la cursuri de formare sau perfecţionare, manifestând un interes crescut pentru actualizarea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor profesionale. De exemplu, în sectorul privat, doar 19% dintre participanţi au urmat 2-4 cursuri, în timp ce în sectorul public, procentul este mai mare, respectiv peste 24%.
„Unul dintre motivele pentru care în sectorul privat există o participare mai redusă la cursurile de perfecţionare ar putea fi faptul că doar 31% dintre respondenţii din acest sector declară că angajatorul lor le oferă finanţare pentru aceste programe. În comparaţie, în sectorul public, peste 50% dintre respondenţi beneficiază de finanţare din partea angajatorilor pentru cursuri de perfecţionare. Acest lucru indică o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte accesul şi susţinerea pentru dezvoltarea profesională între cele două sectoare, fiind nevoie de politici mai incluzive şi de eforturi sporite de promovare a formării continue în mediul privat”, a explicat Bogdan-Costin Fârşirotu.
54,5% dintre respondenții din sectorul privat spun că lucrează în domeniul studiilor finalizate
În sectorul public, 75,5% dintre persoane afirmă faptul că lucrează în domeniul studiilor finalizate. În schimb, în sectorul privat mai puţine persoane pot afirma acest lucru, respectiv 54,5% dintre respondenţi.
Totodată, în sectorul public, majoritatea respondenţilor afirmă că au studii de masterat, reprezentând 51% comparativ cu 36% în sectorul privat. În sectorul privat, majoritatea persoanelor au studii de licenţă, cu un procent de 49%, faţă de 39% în sectorul public.
„Acest aspect nu este unul negativ deoarece sectorul privat angajează un număr mai mare de tineri comparativ cu sectorul public. În acest fel, tinerii nu doar că îşi dezvoltă experienţa profesională, dar se simt, de asemenea, apreciaţi şi valorizaţi”, precizează sursa citată.
În ceea ce priveşte vârsta, în sectorul public, majoritatea persoanelor sunt de vârstă mai înaintată. De exemplu, 54% dintre persoanele din categoria de vârstă 46-55 ani şi 53% dintre cele din categoria 56-65 ani lucrează în sectorul public. În contrast, în sectorul privat predomină tinerii: 82% dintre cei cu vârsta între 18 şi 25 ani şi 75% cu vârsta între 26 şi 35 ani.
Atât în sectorul privat cât şi în cel public, cel mai mult angajaţii se simt motivaţi de flexibilitatea programului şi echilibrul dintre viaţa personală, respectiv 48% dintre persoane se simt motivate de acest lucru, iar din sectorul public 29%. De asemenea, pe locul doi se regăseşte nevoia de recunoaştere şi apreciere din partea colegilor şi a conducerii. Aici se regăseşte un procentaj egal, respectiv 30%, atât pentru sectorul privat, cât şi pentru cel public.
Fondată în 2014, organizaţia neguvernamentală Centrul de Formare APSAP este o organizaţie care furnizează programe de perfecţionare pentru sectoarele public şi privat din România. Furnizor acreditat de formare profesională, cu o experienţă de mai bine de 10 ani, Centrul de Formare APSAP are peste 250.000 de participanţi activi şi un corp de lectori alcătuit din 75 formatori. Printre cursurile oferite pentru angajaţii de la stat şi cei din domeniul privat se află cursuri de resurse umane, protecţia datelor, competenţe digitale, marketing digital şi social media, public speaking, competenţe antreprenoriale, management de proiect şi altele. Toate cursurile APSAP sunt autorizate de Ministerul Muncii şi de Ministerul Educaţiei.
În ultimii 4 ani, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare şi conferinţe naţionale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcţionari publici, personal contractual, demnitari şi alte categorii de personal din ţara noastră.