Cele mai mari bănci centrale din lume majorează săptămâna aceasta ratele de dobândă și încheie cel mai agresiv an de înăsprire a politicii monetare din ultimele patru decenii

Cele mai mari bănci centrale din lume vor încheia săptămâna aceasta cel mai agresiv an de majorări ale ratelor dobânzilor din ultimele patru decenii, lupta lor împotriva inflației nefiind încă încheiată, chiar dacă economiile lor încetinesc, scrie Bloomberg.

Rezerva Federală a SUA va majora miercuri dobânda sa cheie cu 50 de puncte de bază, până la un interval cuprins între 4% și 4,5%, cel mai ridicat nivel din 2007 încoace, și va semnala alte majorări la începutul anului 2023.

O zi mai târziu, este probabil ca Banca Centrală Europeană și Banca Angliei să urmeze cu mișcări de jumătate de punct. Iar costuri mai mari ale împrumuturilor sunt, de asemenea, așteptate în Elveția, Norvegia, Mexic, Taiwan, Columbia și Filipine.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Anul se termină mult mai diferit decât a început. În ianuarie, majoritatea factorilor de decizie politică recunoșteau că au greșit când au pariat că valul de inflație din 2021 va dispărea în curând, dar continuau să presupună că pot limita prețurile printr-o constrângere constantă a politicii monetare.

În schimb, mai mulți indicatori arată cum o accelerare a inflației globale până în jurul valorii de două cifre i-a forțat să înăsprească puternic politica monetară:

• Bank of America Corp. a reperat în jur de 275 de majorări de rate în acest an, suficient pentru una în fiecare zi de tranzacționare, și doar 13 reduceri
• Peste 50 de bănci centrale au efectuat creșteri de 75 de puncte de bază – cândva erau rare astfel de creșteri puternice – , unele alăturându-se Fed în mod repetat
• Un indicator Bloomberg Economics al ratelor la nivel mondial estimează că anul se va încheia la 5,2%, față de 2,8% în ianuarie.

Deși există tot mai multe semne că inflația a atins un vârf în majoritatea locurilor, marea întrebare acum este ce se va întâmpla în 2023.

În cel mai rău caz, inflația se dovedește încăpățânată și încep recesiunile, creând un coșmar stagflaționist pentru băncile centrale. Cea mai bună speranță este ca creșterea prețurilor de consum să se retragă suficient de repede pentru a le permite factorilor de decizie politică să nu mai majoreze ratele și să ia în considerare reducerea acestora pentru a stimula creșterea.

În timp ce mulți investitori se așteaptă la un moment dat la o pivotare, președintele Fed, Jerome Powell, și președintele BCE, Christine Lagarde, care vor lua cuvântul în această săptămână, spun că obiectivul lor rămâne combaterea inflației, chiar dacă acest lucru dăunează cererii și angajărilor.

Rezerva Federală

Deși se așteaptă ca Fed să înceapă să tempereze ritmul de înăsprire a politicii monetare în această săptămână cu o majorare de jumătate de punct, rata țintă pentru împrumuturile bancare overnight va continua să fie ridicată la începutul anului 2023.

O altă majorare de 50 de puncte de bază ar însemna creșteri ale ratelor dobânzii în valoare de 4,25 puncte procentuale în 2022, un an în care inflația a urcat la un maxim al ultimelor patru decenii și i-a lăsat pe factorii de decizie politică în dificultate.

Oficialii Fed, care își încheie miercuri ședința de politică monetară de două zile, vor avea o ultimă privire de ansamblu asupra unui indicator cheie al inflației atunci când guvernul va publica marți indicele prețurilor de consum din noiembrie. Economiștii preconizează creșteri de 0,3% în măsura globală și în măsura de bază care exclude alimentele și combustibilii. Pe o bază anuală, ambii indicatori sunt văzuți în moderare.

Banca Centrală Europeană

BCE va majora probabil ratele cu 50 de puncte de bază, după ce luna trecută inflația din zona euro a încetinit pentru prima dată în 1 an și jumătate. Cu toate acestea, în condițiile în care creșterea prețurilor de consum se situează încă la 10%, o a treia mutare consecutivă de 75 de puncte de bază nu poate fi complet exclusă, iar unii dintre cei mai fermi în ceea ce privește stabilirea ratelor au sugerat că ar susține o astfel de măsură. Decizia Consiliului guvernatorilor va fi, de asemenea, influențată de noile previziuni economice trimestriale, care probabil că vor înregistra o reducere a creșterii și o îmbunătățire a proiecțiilor privind inflația pentru 2023.

În plus, factorii de decizie politică sunt programați să decidă cu privire la pilonii principali ai strategiei lor de reducere a datoriei de aproape 5.000 de miliarde de euro (5.200 de miliarde de dolari). Procesul propriu-zis – cunoscut sub numele de înăsprire cantitativă sau QT – nu va începe până anul viitor, economiștii așteptându-se ca acesta să demareze în primul trimestru.

Banca Angliei

Se așteaptă ca BOE să majoreze rata dobânzii de referință pentru împrumuturi cu o jumătate de punct, până la 3,5%, ceea ce ar fi cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. În condițiile în care inflația a atins un nivel maxim al ultimilor 41 de ani, de 11,1%, iar consumatorii se așteaptă din ce în ce mai mult la prețuri ridicate în următorii ani, factorii de decizie politică conduși de guvernatorul Andrew Bailey au declarat că vor acționa cu fermitate pentru a preveni o spirală a prețurilor salariale.

Perspectivele din ce în ce mai sumbre ale economiei fac ca decizia din această lună să fie mai dificilă decât ultima. O recesiune este acum în curs de desfășurare și se așteaptă să dureze până în 2024, iar gospodăriile suferă din cauza celei mai mari restrângeri a costului vieții din toate timpurile. Prețurile la energie sunt de cel puțin șase ori mai mari decât de obicei, iar vremea mai rece decât în mod normal lovește Marea Britanie pentru prima dată după iarna trecută.

Banca Națională a Elveției

Elveția se confruntă, de asemenea, cu o inflație în creștere, însă, la 3% – mai puțin de o treime din cea din zona euro înconjurătoare – factorii de decizie ai SNB vor opta probabil pentru o mișcare de jumătate de punct în loc să repete pasul supradimensionat de 75 de puncte de bază din septembrie.

Francul puternic – ani de zile un ghimpe în coasta președintelui SNB, Thomas Jordan – susține acum economia, deoarece le permite elvețienilor să evite inflația importată. Banca centrală probabil va reitera că este dispusă să intervină pe piețele valutare dacă este necesar.

Banca centrală a Norvegiei

Banca centrală a Norvegiei urmează să majoreze dobânda cheie cu 25 de puncte de bază, deoarece datele privind inflația de luna trecută au arătat o încetinire atât a creșterii prețurilor globale, cât și a celor subiacente. Aceste cifre au permis retragerea speculațiilor cu privire la creșteri mai mari ale costurilor de împrumut, unii analiști fiind tot mai convinși că majorarea din decembrie va fi ultima din acest ciclu.

Alte date publicate recent, care evidențiază cele mai sumbre perspective economice de la criza financiară încoace, au sprijinit, de asemenea, această opinie, chiar dacă ultimele estimări ale Norges Bank din septembrie indică o rată maximă de 3% în cursul iernii, proiectând o majorare suplimentară de un sfert de punct la începutul anului viitor.

Mexic și Columbia

Băncile centrale din Mexic și Columbia trag în această săptămână cortina peste un an fără precedent pentru politica monetară din America Latină.

În cazul în care cele două decizii de săptămâna aceasta se vor alinia previziunilor, cele cinci mari bănci centrale din America Latină care țintesc inflația vor fi majorat ratele cu un cumul de 30,75 puncte procentuale în 2022, stabilind un nou record anual prin intermediul a 40 de majorări de rate, patru pauze și nicio reducere.

Banca centrală a Mexicului, cunoscută sub numele de Banxico, este prognozată să își majoreze rata cheie pentru a 13-a ședință consecutivă, la 10,50%, cu o creștere de jumătate de punct. În timp ce inflația globală a atins un nivel maxim și se îndreaptă din nou spre ținta de 3%, indicatorii de bază rămân peste 8%. Consensul în rândul analiștilor estimează o rată terminală a Banxico la 11% după o înăsprire suplimentară la începutul anului 2023.

Vineri, așteptați-vă ca Banco de la República să efectueze a treia majorare consecutivă de 100 de puncte de bază și a 11-a consecutivă în total, pentru a plasa rata cheie la 12%. Economiștii consideră că acesta este sfârșitul ciclului de majorare, deși unii analiști au plasat rata maximă cu 100 de puncte de bază mai sus, la 13%.

În altă parte în economia mondială

Autoritatea monetară din Hong Kong va acționa în același ritm cu Fed, datorită legăturii monetare, ceea ce înseamnă o altă creștere probabilă a ratelor, în timp ce băncile centrale din Filipine și Taiwan sunt, de asemenea, prognozate să majoreze ratele.

Banca Rusiei este de așteptat să mențină vineri ratele la un nivel stabil, ultima sa rundă de relaxare urmând să se încheie pe măsură ce riscurile de inflație cresc. Kremlinul se laudă cu o contracție a PIB-ului mai mică decât se aștepta în acest an, dar banca centrală a avertizat că noile restricții ale G7 privind vânzările de petrol ar putea afecta producția, odată cu intrarea lor în vigoare anul viitor.

Dincolo de băncile centrale, piețele vor urmări datele din China, unde cifrele privind vânzările cu amănuntul, investițiile și producția industrială, care vor fi publicate joi, vor arăta o adâncire a dificultăților economiei în noiembrie, deoarece restricțiile Covid Zero – care sunt acum în curs de relaxare – au cântărit asupra activității.