În România, populația cu cele mai mici venituri cheltuie mai mult de trei sferturi din venituri pentru alimente și energie, cel mai mare procent din UE, iar creșterea prețurilor va face ca România să rămână țara cu cea mai mare rată a sărăciei absolute din Uniunea Europeană, arată un raport realizată de Joint Research Center, instituție din cadrul UE.
Marea disparitate a structurii de consum în țările mai sărace din Europa Centrală și de Est implică faptul că gospodăriile cu venituri mici cheltuiesc probabil cea mai mare parte a bugetului lor pe necesități, arată raportul.
În România, de exemplu, ponderea combinată a cheltuielilor cu alimentele și energia este de 76,4% în prima chintilă de venit (prima chintilă este grupul de 20% din populație cu cel mai mic venit).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Este cel mai mare procent din Uniunea Europeană, potrivit datelor agregate de JRC. După România, urmează Bulgaria, Lituania și Ungaria. La polul opus sunt Luxemburg, Țările de Jos și Finlanda.
Prin urmare, gospodăriile cu venituri mici din statele membre sărace au o situație mai proastă, atât în termeni absoluți, cât și relativi, decât concetățenii lor europeni și sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale inflației actuale.
Raportul arată că gospodăriile românești folosesc cel mai mult electricitate și gaz, iar mai majoritatea consumului este pentru gospodărie, foarte puțin pentru transport.
Din august 2021, costul vieții a crescut cu 11,1% pe medie în întreaga UE, variind între 6,7% (în Malta) și 27,5% (în Estonia). Prețurile energiei contribuie cel mai mult la creșterea costurilor vieții (43,9% la nivelul UE și până la 62,6% în Țările de Jos în termeni relativi), în timp ce impactul bunurilor și serviciilor rămâne limitat în majoritatea țărilor (cu excepția Luxemburgului și a Maltei). Contribuția inflației alimentelor la creșterea costului vieții este de 27,5% (în termeni relativi) la nivelul UE, dar reprezintă cea mai mare sursă de pierdere a puterii de cumpărare a gospodăriilor în țări precum Bulgaria, Ungaria și Malta.
În România, costul vieții a crescut cu circa 15% în medie, din august 2021 până în august 2022. Principalul aport la creșterea costului vieții îl reprezintă în primul rând alimentele și mai apoi energia.
Raportul mai arată că, din cauza inflației, România va râmâne țara din UE cu cea mai mare rată a sărăciei absolute. Din cauza scumpirilor, sărăcia absolută va crește cu circa 15 puncte procentuale. Creșterea medie a sărăciei la nivelul UE se ridică la 4,4 puncte procentuale, în timp ce scorurile la nivel de țară variază între 0,7 puncte procentuale în Malta și 19,1 puncte procentuale în Ungaria.
De asemenea, România rămâne țara din UE cu cea mai mare deprivare materială și socială, după o creștere de circa 3 puncte procentuale. În schimb, Bulgaria trece pe primul loc la deprivare materială și socială severe, după o creștere de circa 6 puncte procentuale.
Raportul mai arată că au crescut datoriile la plata facturilor aproape în toată UE, în România cu circa 2 puncte procentuale. Grecia, deja pe locul 1 la întârzieri, crește și cel mai puternic.
Iar inabilitatea de a menține locuința încălzită în mod adecvat crește tot cu circa 2 puncte procentuale în România. Bulgaria, pe locul 1 în prezent, este cel mai afectată.