Guvernatorul Băncii Centrale a Cehiei, Jiri Rusnok, a declarat că instituţia va trebui probabil să majoreze din nou rata dobânzii în iunie, posibil peste 6%, având în vedere noile date care confirmă riscurile inflaţionare persistente, transmite platforma Bloomberg, citată de Agerpres.
Din iunie 2021, Banca Centrală a Cehiei a demarat majorarea dobânzii, pe măsură ce a crescut inflaţia, ceea ce a redus încrederea consumatorilor şi a companiilor.
Comitetul de politică monetară de la Banca Centrală a Cehiei a majorat în mai dobânda de referinţă cu 75 de puncte de bază, până la 5,75%, în timp ce economiştii se aşteptau la o creştere cu 50 de puncte de bază. Este cel mai ridicat nivel al dobânzii din 1999. De asemenea, oficialii cehi au anunţat că la viitoarele reuniuni ar putea continua înăsprirea politicii monetare.
Potrivit lui Rusnok, Comitetul de politică monetară va compara datele economice cu cele mai recente previziuni ale Băncii Cehiei la şedinţa din 22 iunie, ultima înainte de încheierea mandatului său.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Există o posibilitate extrem de ridicată” ca ratele dobânzilor să fie din nou majorate dacă presiunile inflaţioniste se dezvoltă conform proiecţiilor Băncii Cehiei, a declarat Rusnok la o dezbatere la televiziunea publică. Din primăvară, când au fost publicate estimările Băncii Cehiei, rata anuală inflaţiei a urcat la 14,2% în aprilie, mult mai mult decât previziona instituţia.
Întrebat dacă rata dobânzii va creşte peste 6% luna viitoare, Rusnok a răspuns: “Este posibil”.
Perspectivele de politică monetară din Cehia s-au înrăutăţit după ce autorităţile au anunţat că Ales Michl, oponent al înăspririi politicii monetare, va fi viitorul guvernator al Băncii Centrale a Cehiei.
Michl declara că doreşte menţinerea stabilă a dobânzilor “pentru o anumită perioadă”, după ce va prelua mandatul în iulie. Declaraţia a dus la deprecierea coroanei cehe.
În mai, Banca Cehiei a înrăutăţit estimările pentru acest an, aşteptând acum un avans al economiei de doar 0,8%, faţă de 3% previzionat anterior.