Ce se întâmplă cu PNRR: care sunt domeniile în care Comisia Europeană a respins proiectele propuse de România și calendarul negocierii cu UE

cristian ghinea Sursa foto: Inquam Photos/George Călin

Dan Barna, copreședintele USR PLUS, a deschis dezbaterea despre noul Plan Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) elaborat sub coordonarea ministrului Cristian Ghinea, spunând că Bruxelles-ul a respins unele proiecte propuse de România, precum irigațiile. Potrivit informațiilor Economedia.ro, Comisia Europeană ar fi obiectat puternic în discuții și față de Fondul de reziliență pentru localități, una dintre componentele PNRR dedicate primarilor, dar și față de alte proiecte considerate nepotrivite cu acest mecanism de redresare.

Comisia Europeană a motivat respingerea celor două componente prin faptul că ele nu sunt însoțite de reforme, așa cum cere cadrul legal european ce guvernează Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), noul instrument financiar creat de UE pentru revenirea economică post-pandemie.

UE a condiționat aprobarea proiectelor din PNRR de realizarea unor reforme în respectivele domenii. Or, în cazul irigațiilor, Comisia Europeană a constatat că proiectele se bazează pe o tehnologie depășită, bazată pe un consum intensiv de energie. Comisia a avut aceeași obiecție și față de Fondul de reziliență, un program de 4 miliarde de euro, prin care guvernul voia să pună fonduri la dispoziția primarilor de orașe și comune pentru reducerea disparităților teritoriale, tranziția verde și digitalizare.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Și pe subiectul marilor proiecte de infrastructură rutieră există diferențe de poziție, după cum a declarat ministrul Cristian Ghinea. “Am declarat chiar de la preluarea mandatului că România este o ţară care propune o alocare excepţional de mare pentru transporturi şi mai ales pentru rutier. Nu există nicio altă ţară care propune la asemenea nivel. Comisia crede că este o alocare prea mare. Noi ne menţinem punctul de vedere că este o alocare necesară, chiar dacă este foarte mare, necesară pentru români, pentru a încheia inelul de autostrăzi, pentru a demara A7 către Moldova şi, posibil, şi A8, legătura între Moldova şi Transilvania. Aici este un moment de negociere”, a spus Ghinea la Digi 24.

Comisia Europeană a evaluat negativ și în iarnă mai multe proiecte din prima versiune de PNRR propusă de România în mandatul guvernului Orban, arătând și atunci că lipsesc reformele.

Important de notat că executivul european nu a respins PNRR, ci a dat un prim răspuns în negocierile tehnice. România nu a trimis la Comisia Europeană versiunea finală a PNRR, dat fiind că termenul-limită pentru trimiterea documentului este 30 aprilie. De altfel, până astăzi o singură țară a trimit propriul program, e vorba de Portugalia. Până la 30 aprilie, statele pot transmite Comisiei Europene proiecte intermediare, pe baza cărora au loc discuții la nivel tehnic.

După 1 mai, Comisia Europeană va începe evaluarea propriu-zisă a planurilor trimise de statele membre. Până la finalul lunii iunie, Comisia Europeană discută formal cu statele membre fiecare plan în parte. Ulterior, Comisia va propune Consiliului UE o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor individuale ale țărilor membre UE. Consiliul UE, format din reprezentanții statelor membre, va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte, procesul urmând a se va finaliza cel mai devreme în septembrie 2021, potrivit calendarului propus de Comisia Europeană.

România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui mecanism de redresare de la nivelul UE, primind o alocare granturi nerambursabile și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Banii pot fi obținuți doar dacă proiectele acceptate de Comisia Europeană sunt terminate până la finalul anului 2026. PNRR este gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a strâns contribuții de la toate ministerele, dar și de la administrația locală.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. Va rog nu puneti doi bani pe faimoasa Coalitie.
    Care nu face decat sa imparta cascavalul.
    Oricum si ursarii de la pzd sunt la fel!
    PNRR?
    Asa cum am mai scris “era pe cand nu se zarea, azi il vedem si nu e!”
    Toate aberațiile din PNRR nu au fost arătate cu degetul de nimeni!
    De nimeni!
    De parca suntem o tara de pupincuristi.
    Rog sa vedeti ultimele 50 de articole de presa si sa vedeti ca am sancționat aceste aberați dar au fost reacții slabe.
    Chiar nimeni nu a inteles ca PNRR e un bluf.
    Cadrele de partid nu au pricepere si caderea sa dezvolte Romania!
    Doar cașcaval!
    Si de aceasta data va fi fâs! Pentru Ro!
    Pas cu pas!

    Va spun ca nu sunt proiecte fezabile, nu sunt decat niste fantezii care nu aduc plusvaloare.
    Plusvaloare pentru Romania!
    Nu e niciun proiect pentru o fabrica ultraperformanta pentru vaccinuri, nicio linie tehnologică pentru producerea bitumului necesar la Autostrăzi.
    Vrem autostrăzi si aducem bitum din Polonia, Ukraina etc.
    Nicio urma a pornirii industrializării performante in Romania!
    Industria a fost si este baza dezvoltării omenirii!

    Ori acest PNRR a un program de shoping a tuturor componentelor programului.
    Sume fabuloase din aceste FE vor merge la achitarea facturilor externe.
    Aici e dezvoltarea?
    Sau in turul cramelor, mănăstirilor sau a pistelor de biciclete cuprinse in PNNR?
    Aceste proiecte nu aduc dezvoltare, plusvaloare !
    Subzistență!
    Doar.

    Din cauza oamenilor politici incapabili sa producă dezvoltare pentru Romania!
    Multumesc.

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.