Foto: Pexels.com
România va primi în total 31,5 miliarde de euro din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, precum și a tranziției sale verzi și digitale.
Se vor acorda 4,33 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României, anunță Comisia Europeană. Fondurile ar trebui să contribuie la creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și să sprijine cercetarea și inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi și universități. Vor fi sprijinite, de asemenea, întreprinderile inovatoare și activitățile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiționale.
UE va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Se vor realiza investiții în valoare de 6,75 miliarde EUR din FEDR și din Fondul de coeziune în tranziția verde, în special în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, crearea de spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă.
Dintre acestea, 2,3 miliarde EUR vor fi alocate pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente. Astfel se vor reduce consumul de energie și emisiile de carbon și va fi sprijinită decarbonizarea sectorului energetic.
Alte 2,34 miliarde euro vor sprijini sectorul apei și al apelor reziduale, precum și îmbunătățirea economiei circulare, cu accent pe deșeuri, reutilizare și reciclare.
În fine, 2,14 miliarde EUR din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) vor fi destinate atenuării impactului social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Acest fond va fi direcționat către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului și se va axa pe transformarea industriilor energointensive.
Vor fi realizate investiții în valoare de 2,3 miliarde EUR pentru asigurarea accesului cetățenilor la sănătate și pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a rezilienței sectorului medical. De asemenea, fondurile vor viza grupurile vulnerabile, contribuind la reducerea inegalităților.
Se vor acorda 7,2 miliarde de euro din Fondul de coeziune și din FEDR pentru dezvoltarea unor mijloace de transport multimodale și mai durabile. Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe. Investițiile în rețelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpați și vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind astfel la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă.
Se vor aloca 7,3 miliarde EUR din Fondul social european Plus (FSE+) pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii, cu un accent special pe scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor, pe o educație de calitate și favorabilă incluziunii, pe dezvoltarea de noi competențe și pe formare. FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului public de ocupare a forței de muncă din România și va promova incluziunea socială, accesibilitatea și eficacitatea serviciilor publice.
De asemenea, se vor aloca 3,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și pentru sprijinirea consolidării capacităților în rândul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile. Fondul va îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând rata de părăsire timpurie a școlii. Va fi, de asemenea, îmbunătățită relevanța a educației și formării profesionale (EFP) și a învățământului terțiar pentru piața muncii.
Pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și a deprivării materiale se vor aloca 3,3 miliarde euro. Fondurile vor îmbunătăți accesul la serviciile sociale și calitatea acestora și vor dezvolta servicii sociale, educaționale și medicale integrate în 2 000 de comunități rurale.
Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) va investi 162,5 milioane de euro în pescuitul și acvacultura durabile, în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în aplicarea activităților de control al pescuitului. Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii și al prelucrării, diversificând comunitățile locale de pescuit și acvacultură și contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.
Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat că investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune vor aborda domenii de interes major pentru români.
Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a adăugat că a constat că România își intensifică, de asemenea, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor.
Acordul de parteneriat cu România acoperă finanțarea politicii de coeziune (FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune), FTJ și FEAMPA.
Acordul de parteneriat pregătește terenul pentru implementarea investițiilor aferente pe teren, vizând 8 programe regionale și 9 programe naționale.
În cadrul politicii de coeziune și în cooperare cu Comisia, fiecare stat membru pregătește un acord de parteneriat, adică un document strategic pentru programarea investițiilor din fondurile politicii de coeziune și din FEAMPA în cursul cadrului financiar multianual. Acest document se axează pe prioritățile UE, stabilind strategia și prioritățile de investiții identificate de statul membru, și prezintă o listă a programelor naționale și regionale care urmează să fie implementate pe teren, inclusiv alocarea financiară anuală orientativă pentru fiecare program.
Acordul de parteneriat cu România este cel de-al 18-lea astfel de acord adoptat, după cele încheiate cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia și Italia.
Comisia a adoptat, de asemenea, primul program de cooperare transfrontalieră din cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare – FEDR între un stat membru și o țară candidată, și anume „Programul Interreg IPA România-Serbia”, în valoare de 74 de milioane EUR. Programul include trei județe din România (Mehedinți, Caraș-Severin și Timiș) și șase districte Serbia. Programul de cooperare va finanța, printre altele, investiții în măsuri de eficiență energetică legate de infrastructura publică, soluții pentru energia din surse regenerabile (eoliană, solară, geotermală), refacerea zonelor naturale (de exemplu, păduri, maluri ale râurilor) pentru a preveni inundațiile și alunecările de teren sau soluții informatice comune care vor facilita educația și formarea online.