Sursă foto: Unsplash
Canicula prelungită din ultimii ani din România a afectat major sectorul construcțiilor și a schimbat din temelii modul de lucru al constructorilor. Până acum, structurile de rezistență ale marilor proiecte de infrastructură se făceau vara pentru a profita de vremea bună, iar iarna lucrătorii se retrăgeau la interior pentru a lucra la instalații și finisaje. Acum, situația s-a schimbat la 180 de grade: muncitorii lucrează vara la interior pentru că este prea cald și fac structurile de rezistență toamna și iarna, pentru că iernile blânde permit munca afară, a declarat, într-un interviu pentru Economedia, Adriana Iftime, director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
Economedia: În primele şase luni ale anului, volumul lucrărilor de construţii a scăzut cu 2,5% faţă de perioada similară a anului trecut. Care sunt principalele cauze?
Adriana Iftime: Pentru o bună interpretare a rezultatelor statistice comunicate de Instititul Naţional de Statistică cred că trebuie să facem o analiză mai detaliată a evoluției sectorului construcții, pe o perioadă extinsă. Vom observa că, în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024, sectorul construcții a suferit o contracție remarcabilă de peste 60 de procente, aducând sectorul la valori comparabile cu sfârșitul anului 2021. Prin urmare, sub aspectul creșterilor procentuale, data de referintă este una foarte dezavantajoasă. În cifre absolute, însă, cu excepția lunii mai, în această perioadă construcțiile au avut un trend pozitiv. Motivele acestei contracții sunt, mai ales, de natură financiară, atat pe sectorul public unde s-au inregistrat întarzieri mari de plată a facturilor dar și pe sectorul privat – rezidențial.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Economedia: Cea mai mare scădere este pe sectorul construcţiilor rezidenţiale, cu peste 22%, în primul semestru, în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. Cât de îngrijorătoare este această situaţie şi de ce credeţi că s-a ajuns aici?
Adriana Iftime: Recunoaștem sau nu, ne aflăm într-o criză imobiliară care în Europa de vest a început în urmă cu circa un an și jumatate, accentuându-se mai ales după apariția conflictului din Ucraina. În România, dupa criza pandemică, piața imobiliară și-a revenit și în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2023 a existat o oarecare stabilitate, cu mici fluctuații de conjunctură, fiind afectată mai ales de criza prețurilor la materialele de construcții și la energie. Din 2023 aceste creșteri de prețuri au produs îngrijorare în randul cumpărătorilor care s-au simțit vulnerabili dar și mai multă prudență din partea băncilor care și-au mărit dobânzile încă din 2022. Evident că în contextul unei piețe instabile, cu acces mai dificil la credite, cumpărătorii au avut de cântărit mai mult în a opta pentru cumpărarea unei locuințe sau a găsi altă soluţie de locuire. Prin urmare, deblocarea situației depinde, în primul rand, de partea financiară: dacă vor scădea dobânzile de referință, dacă dezvoltatorii imobiliari au rezerve şi disponibilitate pentru reevaluarea prețului de vânzare sau câte puțin din fiecare și evident, reacția pieței europene. Nu cred că vom retrăi ceea ce s-a întâmplat în 2008 – 2009. Situația de acum este diferită dar este evident că este necesară prudență.
Economedia: Am avut parte de o vară deosebit de caldă. Cum a influenţat canicula prelungită activitatea în sectorul construcţiilor?
Adriana Iftime: Meseria de constructor înseamnă printre altele asumarea expunerii la intemperii și la toate capriciile vremii, indiferent că vorbim despre -15 grade sau + 42 grade, despre ploaie sau zăpadă, vânt, îngheț etc. Sigur că factorul uman este foarte important și el este cel mai afectat, în primul rând prin faptul ca intervenind pe programul orar, oboseala îşi va lăsa amprenta pe scăderea productivității. Nu întamplător meseriile de constructor nu sunt pe primele locuri ca atractivitate în rândul tinerilor care vor sa îmbrațişeze o meserie. De aceea ca patronat, am militat pentru creșterea salariilor în construcţii, pentru a putea răsplăti aceste eforturi vizibile.
Economedia: Ce măsuri au luat firmele de construcţii pentru protecţia muncitorilor care au fost expuşi la temperaturi neobişnuit de mari?
Adriana Iftime: Fiecare angajator își dorește producție și productivitate cât mai mari, dar în egală măsură își dorește să aibe și forță de muncă în condiții de siguranță și sănătate. Legislația muncii din România are prevederi clare în legatură cu obligațiile angajatorului pentru a asigura condiții normale de munca. Despre modul în care sunt aplicate măsuri de siguranță suplimentare, angajatorul și sindicatele trebuie sa convină ce trebuie aplicat pentru a se asigura atât continuitatea proceselor tehnologice, cât și protecția angajaților. Situatia este diferită de la un șantier la altul, în funcție de tipul de lucrări care se execută, de gradul de expunere la căldură directa sau nu. În orice caz, angajatorul trebuie să asigure la locul de muncă apa necesară pentru hidratare (2-4 l/om/zi), să asigure condiții de retragere la umbră pentru pauze, să controleze folosirea echipamentului de protecție, sa convină pauzele de lucru în așa fel încât să nu fie afectat total procesul tehnologic, acolo unde este posibil să se asigure ventilarea spațiilor de lucru, în anumite situații să asigure chiar dușuri. O situație specială apare la construcția de drumuri, unde aceste condiții sunt mai greu de asigurat. În plus, materialul cu care se lucrează este unul fierbinte (asfaltul care trebuie pus în operă nu trebuie să scadă sub 140 de grade). Este adevărat ca lucrările de drumuri se execută în mare măsură mecanizat dar contribuția umană ramâne importantă și chiar în cazul folosirii de tehnologii noi, respectiv asfalt ecologic, temperatura de punere în operă nu scade sub 120 grade.
Economedia: Din cauza căldurii prea mari de la orele prânzului și la amiază s-a schimbat programul de lucru? În ce fel?
Adriana Iftime: Una dintre măsurile importante care se ia în cadrul șantierelor cu expunere mare la razele directe ale soarelui este începerea lucrului mai devreme și crearea de pauze care pot fi mai multe și mai dese pe perioada unei zile sau prin extinderea pauzei de prânz. De asemenea, se pot crea pauze alternative pentru o parte din echipa de lucru în așa fel încat angajaţii să intre în pauze prin rotație, fără a se intrerupe continuitatea procesului de lucru.
Economedia: Au apărut întârzieri în ceea ce privește execuția lucrărilor?
Adriana Iftime: Nu putem vorbi despre întârzieri remarcabile în execuția lucrărilor decât în măsura în care este necesară oprirea lucrărilor pentru mai multe zile. Ori, acest lucru se întâmplă mai rar iar decizia de întrerupere se ia de comun acord cu beneficiarul și proiectantul. Managerul trebuie sa gestioneze situaţiile create de caniculă în așa fel încât să evite aceste opriri și are la îndemană câteva instrumente descrise mai sus. Cele mai periculoase întârzieri în execuţie rămân însă cele provocate de întreruperea finanțării, de plata întârziată a facturilor de către beneficiar.
Economedia: Cât de mult au crescut costurile firmelor de construcții în acest context?
Adriana Iftime: Evident că adoptarea unor măsuri speciale, adaptarea programului de lucru la noi condiții dar mai ales scăderea productivității lucrătorilor aduc cu sine și costuri in plus. Cuantumul lor variază pentru fiecare situație în parte şi fiecare manager caută să-și diminueze aceste creșteri de costuri de la caz la caz, funcție de tipul lucrării. Este o situație diferită între construcția unui bloc de locuințe și construcția unui drum, funcție de stadiul fizic al lucrării, de poziționarea șantierului într-o zonă geografică sau alta etc. Apa, de pildă poate să însemne max 150 lei/ om/lună. În devizul de construcţii, în afara de “cheltuielile directe” care înseamnă costuri cu materialele, manopera, utilajele, mai există un capitol care se numeşte “cheltuieli indirecte” care înseamnă cheltuieli cu personalul tehnic, cel auxiliar – paznici, secretare, cheltuieli administrative, cu energia, combustibilul etc. Aceste cheltuieli sunt specifice fiecarei firme în parte şi pot ajunge şi la 10-15 procente din cheltuielile directe. Aici se regasesc şi aceste costuri cu canicula care pentru 2 luni pe an nu aduc modificări semnificative în buget. Problema cea mai rea este aceea a oboselii şi scăderea productivităţii care poate aduce întârzieri ce trebuie recuperate în lunile urmatoare.
Economedia: Ţinând cont că iernile sunt tot mai blânde, firmele de construcţii sunt pregătite să lucreze acum fără întrerupere, pe toată durata anului?
Adriana Iftime: Evident că încălzirea sezonului de iarnă este foarte bine privită de către constructori. Continuarea lucrarilor pe perioada declarată ca “timp friguros” și care inseamnă 1 noiembrie – 31 martie când mercurul din termometre poate să surprindă, nu ridică probleme constructorilor, dimpotrivă. Din păcate, nu putem avea o prevedere clară/fermă în legătură cu aceasta încă din momentul ofertării deși prognozele meteo încearcă să facă acest lucru. Ierni blânde sau dure, veri toride sau ploioase au fost totdeauna, iar constructorii trebuie sa fie pregatiți pentru aceste situații (ne)prevăzute.
Economedia: Ce s-a schimbat în ceea ce priveşte planificarea lucrărilor de construcţii, ca urmare a iernilor tot mai blânde şi a verilor toride?
Adriana Iftime: Nu aș evidentia efecte spectaculoase. Lucrările de construcții se desfasoară, de regulă, pe perioade lungi de timp și cuprind și “luna lui Cuptor” și pe cea a lui “Gerar”. Adaptarea la cele doua situații extreme este specifică activitații noastre si o iarnă blandă este totdeauna în avantajul investiției. România are, de altfel, un spectru variat de temperaturi şi astfel într-un fel se organizează lucrurile la București sau Timișoara și altfel la Gheorghieni sau Miercurea Ciuc.
Unele tipuri de lucrări pot fi gestionate si planificate mai ușor. Așa este exemplul dezvoltărilor imobiliare sau clădirilor administrative unde se pot executa lucrările de infrastructură și structura de rezistență în sezonul de primavară și de toamnă, iar pe perioada de caniculă sau timp friguros se pot lucra finisajele interioare și instalațiile dar aceasta ar fi o situație ideală ce nu poate fi aplicată lucrărilor de drumuri.
Oricum, provocările acestei meserii fie că vorbim despre adaptarea la canicule sau despre adaptarea la temperaturi foarte reci, dau un dinamism și mai mare activitații noastre, făcând-o și mai frumoasă.
Şi dacă vorbim despre adaptabilitate, vreau să vă spun că în urmă cu peste 40-50 de ani, construcţia de locuinţe în România era politică de stat. Se construiau peste 100.000 de locuinţe pe an, iar finanţarea era exclusiv de la stat. La momentul acela anotimpurile îşi respectau locul în timpul anului şi iernile erau friguroase. Asta permitea constructorilor să-şi facă planuri mult mai riguroase. Vara construiau structurile de rezistenţă, iar toamna şi iarna se retrageau la interior pentru a lucra la instalaţii şi finisaje. Apoi, se finisau faţadele şi se recepţionau blocurile. Acum nu se mai pot respecta acele reguli. Clădirile sunt mult mai diversificate, beneficiarii sunt diferiţi şi doresc autenticitate, iar vremea nu mai asigură predictibilitate. Acum lucrăm vara la interior pentru că este prea cald și facem structurile de rezistenţă toamna și iarna pentru ca vremea ne permite să lucrăm afară.
Economedia: Cum au influenţat canicula şi temperaturile neobişnuit de mari inclusiv cerinţele din partea clienţilor în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe noi?
Adriana Iftime: Există o preocupare la nivel mondial și mai ales european, pentru creșterea confortului oamenilor în spațiile în care își desfăşoară activitatea sau în spațiile în care locuiesc, dar și pentru scăderea consumului de energie. Așa a aparut conceptul de nZEB (nearly zero energy building ). nZEB este un concept devenit obligatoriu în construcții şi înseamnă clădiri cu consum de energie aproape zero, altfel spus clădiri cu performanță energetică foarte ridicată. Potrivit Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero. Pentru clădirile vechi, așa cum se știe, există așa- zisele “programe de anvelopare” prin care se încearcă aducerea locuințelor la parametrii de eficiență energetică impuși de lege.
Pentru viitor se vorbește mult despre casa ZEB sau despre Casa Pasivă care să asigure confort sporit, consum de energie zero și respectiv emisii CO2 zero.