Canalul București -Dunăre : costul total estimat este de 22 miliarde lei cu 6 ani pentru lucrări (Studiu de Fezabilitate)

Costul total estimat pentru finalizarea lucrărilor la Canalul București-Dunăre este de 22 de miliarde lei, iar durata lucrărilor de 6 ani, conform Studiului de Fezabilitate revizuit pe care consultantul Aqua Prociv Proiect l-a predat în această primăvară Ministerului Transporturilor- Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile. Contractul pentru primul Studiu de Fezabilitate a fost semnat în 2009 și avizat la Ministerul Dezvoltării în 2012. Solicitarea pentru emiterea Acordului de Mediu a fost depusă luna trecută la Ministerul Mediului -ANPM.

,,Realizarea legăturii pe apă de la Bucureşti la Dunăre a constituit interes încă de la sfârşitul sec. XIX. În anul 1929 Parlamentul României a adoptat „Legea pentru Construirea Canalului Argeş -Bucureşti – Dunăre”. Recesiunea economică din 1930 -1933 și situaţia premergătoare războiului nu a permis începerea construcţiei acestuia. După 1960, s-au întocmit noi studii privind legătura pe apă de la Bucureşti la Dunăre. Deoarece inundaţiile din perioada 1970 – 1980 au produs pagube majore, în mai 1982 MTTC a primit sarcina întocmirii studiilor şi documentaţiilor pentru amenajarea râului Argeş. În iulie 1984, s-a stabilit
legarea Municipiului Bucureşti cu Dunărea pe râurile Argeş și Dâmboviţa. În 1986 au început lucrările la „Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie, irigaţii și alte folosinţe” și în 1988 pe râul Dâmboviţa. În ianuarie 1990, când lucrările de pe Argeş și Dâmboviţa erau într-un stadiu foarte avansat, execuţia
acestora a fost sistată și abandonată prin neasigurarea resurselor financiare. ” – Studiu de Fezabilitate.

Calea Navigabilă are pe râul Argeș o lungime de 73 de kilometri până la Oltenița și preia o diferență de nivel de 53 metri prin patru noduri hidrotehnice (NH) – ecluze, iar pe Dâmbovița o diferență de nivel de 14 metri prin 2 noduri hidrotehnice. Secțiunea transversală este trapezoidală cu lățimea la baza de 80 de metri pe Argeș respectiv 40 de metri pe Dâmbovița și o adâncime minimă de 4,5 metri. Finalizarea proiectului prin care Bucureștiul va avea acces direct la Portul Constanța și fluvial (nu doar rutier și feroviar) și mai departe la orașele europene de pe Dunăre și la rețeaua de căi navigabile din Europa este necesară pentru că lucrările în care s-au investit 2,7 miliarde de Euro înainte de anii 90 sunt avansate, dar abandonate și în continuă degradare și vandalizare, arată Ministerul Transporturilor. Capacitatea totală a căii navigabile va fi de 24 mil. tone/an.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Reluarea și finalizarea lucrărilor de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa se impune în principal din următoarele motive majore:
– stadiul avansat al lucrărilor executate, necesitatea de oprire a distrugerii acestora, ca urmare a vandalizării și dezvoltării de peste 30 de ani a vegetației din arbuști și copaci;
– înlăturarea pericolului de blocare şi distrugere a unui efort investițional de peste 2,7 miliarde euro fără TVA, efectuat anterior anului 1990, în prezent practic abandonat;
– importanţa majoră a beneficiilor economice și sociale generate de calea navigabila. Realizarea şi exploatarea căii navigabile, prin folosinţele asigurate, va conduce la concretizarea unor obiective economice și sociale, care vor genera beneficii importante, precum:
– navigaţia – prin legarea Municipiului Bucureşti cu Dunărea se asigură acces direct la portul Constanţa, la principalele oraşe din lungul Dunării, precum și la reţeaua europeană de căi navigabile;
– apărarea împotriva inundaţiilor-a 11 localităţi, 9.800 gospodării, cca. 50.000 ha teren, 378 km drumuri, 5 km cale ferată și a 126 obiective socio – economice.
– alimentarea cu apă şi irigaţii- localităţilor limitrofe, irigarea cca 50 mii ha., desecări pe cca. 30 mii ha, producerea de energie electrică -126 GWh/an, precum și amenajări piscicole pe 1.250 ha;
– beneficii sociale – prin asigurarea în zonă a condiţiilor pentru: dezvoltarea de obiective și activităţi conexe, crearea de zone logistice și parcuri industriale, creşterea potenţialului economic a localităţilor riverane, inclusiv crearea de locuri de muncă şi absorbirea şomajului. Importanţa socială a proiectului în regiune este evidentă şi prin crearea de noi locuri de muncă, în perioada execuţiei 21.600 locuri și 520 locuri de muncă în perioada de exploatare.

Captură Memoriu pentru obținerea Acordului de Mediu :

Valoarea investiției
Valoarea investiției este: 18.639.306.773,034, exclusiv TVA, respectiv: 22.131.246.565,426, inclusiv TVA; din care, construcţii – montaj: 13.583.922.062,199 lei, exclusiv TVA, respectiv: 16.192.414.174,910 lei, inclusiv TVA. La evaluarea lucrărilor au fost avute în vedere costurile de piaţă actuale pentru materiale, manoperă şi utilaje.
Perioada de implementare propusa
➢ Etapa A (finanţare din POIM 2014-2020) – Reactualizarea studiului de fezabilitate inclusiv aprobare indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiţii (prin Hotărâre de Guvern) și aprobare a coridorului de expropriere (prin Hotărâre de Guvern) inclusiv declanşare a procedurilor de expropiere
pentru imobilele proprietate privata care constituie coridorul de expropriere;
➢ Etapa B – (finanţare din F.E.N. + Bugetul de stat) – proiectare și executare a lucrărilor. Având în vedere evoluţia situaţiei din teren, din ultimii 10 ani, în special dezvoltarea vegetaţiei din arbuşti și copaci cu efecte majore asupra corpului digurilor şi a lucrărilor de protecţie şi etanşare a acestora, precum și efectului distructiv produs de adâncirea albiei asupra lucrărilor de apărare și în contextul acţiunilor distructive în continuă accelerare, lipsa unor acţiuni rapide pentru promovarea obiectivului în vederea finalizării lucrărilor acestuia vor conduce la blocarea şi distrugerea efortului investiţional de cca. 2,7 miliarde euro fără TVA, efectuat până în anul 1989. Având în vedere cele prezentate, privind amploarea, valoarea, stadiul și starea lucrărilor executate, precum şi de pierderea unor beneficii majore ce pot fi generate prin realizarea căii navigabile este necesară și reactualizarea Studiului de Fezabilitate pentru obiectivul de investiţii: „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe” elaborat la nivelul anilor 2010-2012 în vederea finanţării și finalizării lucrărilor pentru realizarea Căii navigabile de la Bucureşti la Dunăre. Durata estimativa de realizare a obiectivului de investiţii este de 70 de luni

Pe lângă Aeroportul București Sud, în campania electorală a fost readusă în discuție și investiția pentru finalizarea Canalului București-Dunăre (detalii aici)