Sursă foto: Pixabay
Camera Consultanților Fiscali (CCF) critică reintroducerea, prin noile măsuri fiscale, a suprataxării contactelor part-time și a limitării veniturilor din consultanță pentru microîntreprinderi. Organizația afirmă că prima măsură va duce la încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă și încurajează munca „la negru”, în timp ce cea de-a doua măsură va duce la interpretări la discreția exclusivă a inspectorilor fiscali. CCF a transmis o scrisoare în acest sens către ministrul Finanțelor Adrian Câciu, prin care cele eliminarea celor două măsuri.
CCF amintește că cele două măsuri au fost reintroduse, după ce anterior au fost eliminate deoarece, în urma aplicării lor, s-au dovedit a fi nocive și ineficiente.
Mai precis este vorba despre următoarele două măsuri:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Reintroducerea obligației de a calcula contribuțiile sociale (contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate) la o bază de calcul egală cu salariul minim brut pe țară în cazul veniturilor din salarii care se situează sub nivelul salariului minim brut pe țară, obținute în baza contractelor cu timp parțial de muncă (modificare care se aplică veniturilor din salarii obținute începând cu data de 1 august 2022).
- Reintroducerea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, care trebuie îndeplinită începând cu 1 ianuarie 2023 de către persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderilor care pot beneficia de regimul fiscal simplificat specific acestora.
Camera Consultanților Fiscali apreciază că măsura prin care veniturile din salarii obținute în baza contractelor cu timp parțial de muncă sunt suprataxate din perspectiva CAS și CASS, are o serie de efecte negative, printre care:
- încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă cu timp parțial și implicit creșterea ratei șomajului și, în mod corespunzător, a cheltuielilor suportate de buget pentru plata indemnizațiilor de șomaj. Precizăm că aceste efecte au început deja să apară, multe dintre aceste contracte încetând cu data de 1 august 2022 (informație care poate fi verificată în Registrul de Evidență al Salariaților).
- încurajează munca nedeclarată „la negru”, care evident generează și o reducere a veniturilor încasate la bugetul statului.
- este o măsură fiscală rigidă, care nu recunoaște sau neglijează atât realitatea pieței muncii și, în aceiași măsură, specificul și necesitățile din foarte multe domenii de activitate, cât și prevederile din legislația muncii care permit încheierea unor astfel de contracte cu timp limitat.
„Considerăm că nu este justificat ca aceeași măsură care s-a dovedit nu numai dăunătoare economiei, dar și ineficientă din punct de vedere bugetar și pe care Parlamentul a eliminat-o în mod expres printr-o lege de abrogare, să fie repusă acum în legislația fiscală printr-o ordonanță a Guvernului, fără o minimă analiză a istoricului ei și mai ales fără o consultare transparentă și reală a mediului economic”, arată consultanții fiscali.
În ce privește reintroducerea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, care trebuie îndeplinită începând cu 1 ianuarie 2023 de către persoanele juridice române pentru a fi eligibile să aplice impozitul pe venitul microîntreprinderilor, CCF precizează că legislația tocmai aprobată de Guvern nu cuprinde nicio definire a veniturilor din consultanță și/sau management și nici măcar o trimitere la codurile CAEN vizate. Astfel, este extrem de dificil sau chiar imposibil de încadrat în aplicarea practică o gamă largă de servicii în sfera celor care se doresc a fi exceptate sau nu, acestea rămânând adesea să fie interpretate la discreția exclusivă a inspectorilor fiscali, prevederea reintrodusă fiind evident neclară și lipsită de predictibilitate, potrivit CCF.
Totodată, consultanții fiscali susțin că, dacă ne raportăm la profesiile liberale reglementate în România de stat, prin lege proprie de organizare și funcționare, constatăm că dintre acestea, în mod inexplicabil, doar activitatea de consultanță fiscală este, cel puțin aparent, vizată de textul de lege aprobat de Guvern, lucru care vine în contradicție chiar cu nota de fundamentare a ordonanței în care, într-o manieră extrem de lapidară, se face doar o motivare generală referitoare la nivelul ridicat de rentabilitate al activităților exceptate.
„Este pentru toată lumea evident faptul că toate profesiile liberale reglementate, care își pot organiza activitatea și ca societăți persoane juridice, înregistrează rate de rentabilitate similare sau foarte apropiate. Astfel că această “extragere” a consultanței fiscale din multitudinea profesiilor liberale reglementate și exceptarea ei de la regimul fiscal al microîntreprinderilor, este total nefundamentată și profund discriminatorie”, arată CCF.
Având în vedere aceste lucruri, Camera Consultanților Fiscali propune eliminarea supra-taxării contractelor de muncă cu timp parțial și aplicarea unei baze de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate în funcție de salariul realizat și nu în funcție de salariul minim brut pe țară, concomitent cu (i) îmbunătățirea și eventual înăsprirea legislației sancționatorii privind munca la negru, dacă organele de control apreciază necesar acest lucru pe baza expertizei și jurisprudenței în domeniu, (ii) îmbunătățirea temeiului legal și a procedurilor de colaborare interinstituțională aplicabilă, în scopul creșterii eficacității acțiunilor de control, (iii) precum și implementarea prin Ordin al președintelui ANAF a analizei de risc la nivel național, bazate pe criterii și clase de risc, în temeiul prevederilor art. 7 alin 5-13 din Codul de Procedură Fiscală, prevederi în vigoare din ianuarie 2019, dar neaplicate încă.
Scrisoarea integrală transmisă de Camera Consultanților Fiscali poate fi citită AICI.