Grecia și Bulgaria analizează crearea unui coridor terestru pentru transportul cerealelor ucrainene de la Varna la portul Kavala, au declarat pentru Naftemporiki surse europene de la Bruxelles, în condițiile în care UE caută rute alternative după refuzul Rusiei de a reînnoi acordul privind cerealele, arată Agenția de presă Rador.
„Ar putea exista o legătură între transportul cerealelor și interconectarea energetică a celor două țări”, subliniază aceleași surse, adaugând: „Ideea transportării pe cale feroviară a cerealelor ucrainene prin Bulgaria către porturile grecești a fost în discuție între cele două guverne încă de anul trecut”.
În acest context, „portul Kavala ar putea juca un rol important. Este situat în aceeași zonă cu portul Alexandroupoli, care a devenit de facto o stație intermediară pentru transferul trupelor și vehiculelor NATO și americane în zona de est a alianței”, notează aceleași surse europene.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Umbrela de securitate „occidentală” ce se deschide la granițele de nord-est ale Greciei este deja o realitate. Dacă pe lângă gaz ar sosi și grâu, nu ar exista probleme legate de control, deoarece zona este deja puternic păzită. La aceasta se adaugă modernizarea liniilor de cale ferată până în orașele bulgare Kulata și Svilengrad, modernizare care va permite transportul mai multor mărfuri spre porturile grecești.
Sprijin din partea UE
Uniunea Europeană dorește, de asemenea, să consolideze și să subvenționeze eforturile alternative pentru transportul cerealelor ucrainene către restul lumii, după refuzul Moscovei de a reînnoi acordul de la Istanbul pentru transportul prin Marea Neagră.
„Este absolut necesar să se îmbunătățească și să se consolideze «coridoarele de solidaritate» prin Europa”, a subliniat ministrul spaniol al Agriculturii Luis Planas, a cărui țară deține președinția rotativă a UE. „Nu putem evita responsabilitatea noastră”, a insistat ministrul spaniol, pe marginea unei întâlniri la Bruxelles cu omologii săi din UE.
Coridorul maritim pentru cereale, care a fost deschis în august 2022 în baza acordului cu Moscova, a permis până acum transportarea a 33 de milioane de tone de cereale din Ucraina într-un an, ducând la o scădere a preţurilor globale și la o ușurare a situației ţărilor importatoare, în special în Africa.
În același timp, UE a dezvoltat „coridoare” terestre și fluviale prin Polonia și România, ceea ce a contribuit la transportul a 41 de milioane de tone de cereale ucrainene. Acum, aceasta este singura rută de export pentru Kiev, iar pentru a facilita transportul de marfă, este în curs de realizare un proiect de armonizare a ecartamentului liniilor de cale ferată dintre UE și Ucraina.
În viitorul apropiat și pentru a evita suprasolicitarea coridoarelor existente, Lituania își propune să folosească porturile țărilor baltice astfel încât să existe un transport anual combinat de 25 de milioane de tone de cereale. „Avem nevoie și de proceduri vamale și administrative mai eficiente, care pot fi făcute la sosirea în porturile europene”, și nu doar la granița cu Ucraina, unde „este nevoie de timp și există disfuncționalități”, a subliniat ministrul lituanian al Agriculturii, Kęstutis Navickas.
Cost mai mare
Comisarul UE pentru agricultură, Janus Wojciechowski, consideră însă că cel mai mare obstacol în calea exportului de cereale ucrainene prin UE rămâne costul, care este mult mai mare decât ruta tradițională maritimă. „Transportul cerealelor prin Polonia sau țările baltice va fi întotdeauna mult mai scump, în comparație cu costul mult mai mic al cerealelor rusești pe piața mondială”.
În acest context, comisarul UE pentru agricultură a subliniat necesitatea creșterii subvențiilor europene pentru a acoperi acest decalaj de „atractivitate”. „Unele state precum Polonia au adoptat ajutoare la nivel național, dar aș prefera să găsesc o soluție europeană, echitabilă pentru toți. Este necesar să existe finanțare UE pentru a crește transportul”, a spus el.
Frână din partea a cinci țări
UE continuă însă să fie divizată cu privire la restricțiile impuse de cinci țări din estul continentului, de la granița cu Ucraina împotriva exportului de cereale ucrainene, cu scopul de a-și sprijini propria producție.
La sfârșitul lunii aprilie, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România au avertizat că afluxul masiv de produse agricole ucrainene reprezintă o povară pentru piețele locale și au decis interzicerea comerțului ucrainean cu grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui pe teritoriul lor. Compromisul găsit în UE a fost ca aceste țări să nu blocheze trecerea produselor ucrainene spre alte țări.
Restricțiile „provizorii” ar trebui să expire pe 15 septembrie, dar cele cinci țări din est cer acum prelungirea acestor restricții până la sfârșitul anului, precum și să fie extinse la alte produse agricole ucrainene, pentru a-și proteja fermierii.
Această situație a fost denunțată de Kiev, precum și de mai multe țări UE. „Comisia trebuie să spună clar că este inacceptabil ca unele state membre să ignore condițiile actuale”, a spus indignat ministrul german al agriculturii, Cem Özdemir. El a amintit că pentru fermierii din cele cinci țări s-au alocat în acest an 156 de milioane de euro ajutor din rezerva UE pentru criza agricolă.