Bucureștiul a adăugat la teritoriul său o suprafață mai mare decât suprafața Oradei, în ultimii 17 ani

Bucureștiul a adăugat la teritoriul său o suprafață mai mare decât suprafața Oradei, în ultimii 17 ani, conform INS. Însă pe când unele oraşe se extind, altele pierd teren, la propriu. Spre exemplu: Ploieștiul, Slănic Moldova sau Eforie, scrie București FM, citat de Rador.

Dinamica e influenţată de mai mulţi factori printre care: presiunile făcute de dezvoltatori pentru includerea unor terenuri în perimetrul intravilan şi dezvoltarea industrială intensivă, plecarea localnicilor la muncă în străinătate sau îmbătrânirea populației.

În privinţa orașelor care și-au redus suprafața în ultimii 17 ani, Mizil e pe primul loc, acesta „pierzând” peste 1.400 de hectare.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

Forma unui oraș este rezultatul dinamicii demografice, economice și sociale. Pe de o parte, ele pot „crește” ca urmare a expansiunii economice sau se pot „contracta” din cauza dinamicii sociale, cum ar fi îmbătrânirea populației și contracția spațială, arată un raport al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale.

Decalajul economic și dezvoltarea inegală a orașelor din România se reflectă în modelele de dezvoltare demografice și spațiale, creând diferențe mari între principalii poli de creștere economică – București, urmat de cele mai mari 7 orașe, orașele secundare mai puțin performante, cu importanță regională și un număr mare de orașe de dimensiuni mici și medii cu o economie cu probleme, după cum se detaliază în raportul ,,Oraşe – magnet ale Băncii Mondiale’’.

Expansiunea spațială nu este legată exclusiv de tendințele economice și demografice pozitive. Chiar și unele orașe mai puțin prospere sau dinamice au continuat să-și extindă masa urbană. Dezvoltarea neplanificată determinată de prețul terenurilor, accesibilitatea autovehiculelor pentru un număr tot mai mare de oameni, schimbarea nivelului de trai și a stilului de viață inclusiv prin preferința pentru locuințe mai mari (unifamiliale) în zone mai liniștite și mai puțin poluate și creșterea mobilității clasei superioare și de mijloc contribuie la expansiunea zonei construite.