Sursa foto: Facebook/ Petre Daea
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a scos la licitație în SICAP contractul de realizare a documentației pentru proiectul de investitții Canal Siret – Bărăgan, faza 1, kilometrul 0 – kilometrul 23. Este prima fază din proiectul „de suflet” al noului (și vechiului) ministru al Agriculturii Petre Daea, care presupune construcția unui canal care să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Proiectul este încă din perioada comunistă și este și, în parte realizat, adică, pe o parte din traseu, canalul a fost deja dalat, dar, în cei 30 de ani de la Revoluție, multe dintre dale și infrastructura aferentă a dispărut.
Contractul scos la licitație, cu o valoare de 7,2 milioane lei, vizează elaborarea documentației „Canalul Siret Baragan etapa I, tronson km 0+000 – km 23+372, jud Vrancea DALI + Expertize tehnice pe specialități Studiu de teren (inclusiv studiul de impact).
Mai precis, lucrările vizate sunt reabilitarea canalului existent pe 5,7 km și execuția canalului nou pe 8,86 km cu construcțiile hidrotehnice aferente – Noduri hidrotehnice – Subtraversări vai naturale (V Zăbrăuți, V. Vinalcool, V. Panciu, V. Șușița). Subtraversare DN2 (E85) 2 buc, subtraversare CT Panciu Mărășești 1 buc.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Haideți să-l și facem! Acest lucru înseamnă cu adevărat reluarea activității și continuarea programului de investiții pe care l-am început”, a declarat, pentru Economedia, ministrul Agriculturii Petre Daea.
Contractul scos acum la licitație de ANIF are o valoare de 7,2 milioane lei și are un termen de realizare de șase luni. Departajarea ofertei câștigătoare se va face în funcție de preț , experiența echipei de proiect și de propunerea tehnică. În 17 august se desfac ofertele, finanțarea contractului se face din fondurile proprii ANIF.
“Spațiul Șiret -Ialomița, parte componentă a Câmpiei Române are o suprafața de peste 700.000 ha. Pentru asigurarea unei producții sigure în condițiile factorilor climatici nefavorabili este necesară irigarea acestei zone. Soluția pentru irigarea acestor terenuri este realizarea unei derivații din râul Șiret, având priza în acumularea Calimanești și debușarea în acumularea Dridu, în etapa actuala în pîrîul regularizat (canalul de evacuare) Șoimul la Km 23+372.
Producțiile în zonă se găsesc sub potențialul agricol al zonei. în areale favorabile din punct de vedere pedologie și care recomandă culturi agricole în regim irigat cu randament superior. Se face referire inclusiv la plantațiile viti-pomicole care sunt specifice zonei și care au inceput sa fie înființate pe areale restrânse, mai ales în zonele irigabile de pe malul stâng al Canalului Magistral Siret-Bărăgan”, citim în caitetul de sarcini al contractului scos acum la licitației. Tot în CS aflăm și fundamentarea acestei investiții. Astfel, odată canalul realizat, se vor crea condiții favorabile pentru extinderea și suplimentarea sistemului de irigații Ruginești -Pufești -Panciu pe o suprafață de până la 20.712 ha, inclusiv pentru racordarea și reactivarea unor sisteme de irigații existente precum Amenajarea Mărășești 1168 ha – priza la km 4+200, Extindere Mărășești 978 ha – priza la km 13+500, Amenajarea Biliești – Slobozia Ciorăști 14 000 ha – priza la km 17+500, la care se adaugă deținătorii individuali de terenuri agricole care sunt în curs de asociere in organizații ale utilizatorilor de apa pentru irigații.
Dincolo de o argumentare tehnică a oportunității Canalului Siret – Bărăgan, ANIF, instituție aflată direct în subordinea Ministerului Agriculturii, sintetizează, într-un limbaj mai simplu avantajele, grupate pe factori, astfel:
“Factorul economic:
– sporirea suprafețelor irigate gravitațional cu costuri de producție minime, de unde va rezulta introducerea în circuitul economic al României a unor produse agricole având preț de cost redus;
– spor de producții agricole, îmbunătățirea structurii folosințelor agricole cu suplimentarea producțiilor la culturile de păioase, prășitoare și culturi legumicole în arealele cuprinse pe malul stâng al canalului;
– spor de producții agricole la culturi cu randament superior, respectiv plantații viticole si pomicole pe malul drept, unde se va practica irigarea prin picurare cu toate avantajele pe care de conferă aceasta tehnică de udare;
– comasarea spontană a terenurilor agricole și constituirea de exploatații mari, rentabile prin înființare de organizații/federații (OUA1/FOUAI);
– evitarea degradării solurilor prin practicarea unei agrotehnici superioare și adoptarea unei structuri corecte a culturilor;
– asigurarea sursei pentru alimentarea cu apă a localităților riverane într-o zonă unde alimentarea din sursa subterană este dificilă din cauza adâncimii mari a apelor freatice;
– dezvoltarea social economică a zonei prin sporirea producției animaliere, apariția și dezvoltarea micii industrii locale cu specific alimentar.
Factorul social:
– locuri de muncă stabile pe perioada execuției, în exploatare, dezvoltarea pe ansamblu a zonelor riverane canalului;
– refacerea conexiunilor rutiere întrerupte de traseul canalului în stadiul actual de execuție;
– refacerea conexiunii feroviare pe relația Mărășești -Panciu și asigurarea transportului navetiștilor în timp scurt și în condiții de siguranță;
– suplimentarea debitelor de apă pentru alimentarea cu apă pentru scop edilitar și industrial a localităților riverane, cu creșterea calității vieții locuitorilor;
Factorul mediu:
– îmbunătățirea microclimatului prin factorul de mediu aer prin creșterea umidității atmosferice în zona limitrofa canalului;
– regularizarea și reprofilarea albiilor cursurilor permanente/nepermanente care intersectează traseul canalului inclusiv aport pozitiv în bazinele de recepție ale acestora;
– refacerea peisagisticii intr-o zonă grav afectată cu lucrări de execuție abandonate în diferite stadii de execuție.”
Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. Conform proiectului, canalul ar trebui să aibă 198 kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Lucrările au mers oarecum bine până la începutul anilor 1990, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură din cele două tronsoane. Canalul ar trebui să aibă următorul traseu: Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu, între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa. Primul tronson al Canalului este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali. Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu. Acesta este şi cel mai costisitor.
Costul estimat al întregului proiect este de circa 3,6 miliarde de euro. În perioada Guvernului Cîțu, au existat intenții privind includerea acestui proiect în PNRR , pentru a fi finanțat din fonduri europene. Premierul Câțu însuși s-a opus, justificând că este greu de crezut că va fi finalizat până în 2026, ceea ce ar fi pus în pericol accesarea întregului PNRR. Nu știm acum de unde va veni finanțarea pentru proiect, ministrul Daea urmează să precizeze.