Premierul Marcel Ciolacu: Guvernul își va asuma răspunderea pentru pachetul de legi privind noile taxe

Marcel Ciolacu Sursa foto: Guvernul României

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, joi, că Executivul și va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de reformă fiscală.

”Îmi voi pune mandatul pe masă în Parlament. Nu mă sperie nimic! Nu voi ceda un milimetru, indiferent de presiunile celor din sistem”, a spus premierul.

El a mai afirmat că trebuie să separăm apele şi românii să vadă cine vrea cu adevărat să facă reforme şi să ducă această ţară înainte şi cine se opune şi luptă pentru privilegii şi pentru bogaţi. ”Eu cred că aceasta este calea şi vă anunţ că voi merge înainte cu fermitate”. a ţinut să precizeze Ciolacu.

”În primul rând, aş dori să fac un anunţ. Am promis încă de la început că acest Guvern va pune întotdeauna România pe primul loc. Avem nevoie de o Românie decentă şi echitabilă pentru toţi. Pentru asta, trebuie să oprim debandada bugetară! Trebuie să facem un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea. Şi trebuie să luptăm în mod real cu evaziunea. Risipa bugetară, evaziunea şi ocolirea taxelor – cumulate sunt frâna care ţin pe loc dezvoltarea României. Nu mai putem continua aşa! Miliarde de euro ajung în buzunarele unor şmecheri sau sunt risipite cu instituţii care se calcă pe picioare în loc să fie folosite pentru drumuri, spitale şi şcoli. S-a terminat!”, a declarat premierul în deschiderea şedinţei Executivului.

Marcel Ciolacu a arătat că discuţiile din ultimele săptămâni au arătat clar că avem nevoie de reforme profunde.

”Am văzut şi vociferări, chiar şi atacuri din partea unor ipocriţi, care au uitat ce obligaţii au pus cu mâna lor în PNRR şi acum le critică. Vă spun că nu mă sperie nimic! Nu voi ceda un milimetru, indiferent de presiunile celor din sistem. Voi merge până la capăt pentru a tăia risipa şi pentru ca toţi să plătească ceea ce se cuvine în această ţară! Reforma statului trebuie să fie profundă şi ireversibilă! La fel cum nu mai poate fi o regulă pentru cei bogaţi şi companiile privilegiate şi alta pentru oamenii obişnuiţi care muncesc din greu. Nu mai merge aşa! Şi, da, dacă îmi permiteţi, aş vrea să iau puţin de la noi, cei cu putere de muncă şi de la cei care fac foarte mulţi bani pentru a da şi la pensionarii care au muncit o viaţă şi la cei aflaţi în nevoie”, a ţinut să menţioneze premierul, adăugând că el crede că ”acesta este modul corect în care un stat trebuie să se comporte faţă de cetăţenii săi”.

”Vreau să anunţ că Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii. Îmi voi pune mandatul pe masă în Parlament pentru reforme şi dreptate socială. Trebuie să separăm apele şi românii să vadă cine vrea cu adevărat să facă reforme şi să ducă această ţară înainte şi cine se opune şi luptă pentru privilegii şi pentru bogaţi. Eu cred că aceasta este calea şi vă anunţ că voi merge înainte cu fermitate!”, a afirmat premierul.

Cum se procedează în cazul angajării răspunderii în Parlament

  • Asumarea răspunderii Guvernului în Parlament înseamnă că legile austerității vor fi adoptate fără nicio dezbatere și fără vreo modificare față de forma propusă de Cabinetul Ciolacu. Premierul și le asumă în fața Legislativului, iar parlamentarii care se opun măsurilor au la dispoziție 3 zile să depună o moțiune de cenzură. Dacă moțiunea este adoptată, cade Guvernul, iar dacă aceasta este respinsă Cabinetul merge mai departe și legile se consideră adoptate. Însă pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură este nevoie de voturile a jumătate plus unu din numărul parlamentarilor, iar PSD și PNL dețin majoritatea. Detalii aici.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. Fapte
    Desfiintari de institutii așteptam.
    Reorganizare adm.teritorială așteptam!
    Aplicarea legii privind Parlamentul cu 300 de parlamentari așteptam.
    Reducerea nr de bugetari la Primarii, Prefecturi, Consiliii Judetene, Guvern, Ministere, comasari de agentii,oficii asteptam.
    Reducerea nr membrilor AGA la stat si a indemnizatiilor lor la 5% pt sedinta astempam
    Reducerea nr de consilieri locali de la 44.000 la 10.000 prin modificarea pragului asteptam.
    Nota
    Nu uitati ca 5 milioane de romani sunt afara si la Primarie sunt tot mai multi functionari si consilieri locali.
    Si mor mai multi decat se nasc.
    Asteapta Romania de 33 de ani, așteaptă, așteaptă…
    Și nimic nu se va întâmpla!😡

  2. Interesul mafiei parlamentare este bani pentru plata pensiilor speciale si protectia infractionala totala.

  3. Motto:
    „Pot să spun că sunt fericit într-o ţară condusă de Marcel Ciolacu? Asta e nenorocirea noastră” / „Revoluţia a fost o iluzie, ruşinea pe care o trăim acum. Moştenitorii comuniştilor au pus mâna pe putere, au furat toţi banii”
    (Victor Rebengiuc , între teatru și Marcel Ciolacu)
    In deschiderea ședinței Guvernului României din 24 august 2023, premierul Marcel Ciolacu a făcut următoarea declaratie: ”Vreau sa anunț că Guvernul isi va asuma răspunderea in fața Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscala si cele pentru combaterea evaziunii. Imi voi pune mandatul pe masă in Parlament pentru reforme si dreptate socială. Trebuie să separăm apele si romanii sa vada cine vrea cu adevărat sa facă reforme si să ducă această țară inainte si cine se opune si luptă pentru privilegii si pentru bogați. Eu cred că aceasta este calea si vă anunț ca voi merge inainte cu fermitate!”
    Ciolacu vorbeste despre pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, când de fapt este vorba de niste cosmetizări cuprinse in “Ordonanţa austerităţii” vizând desfiinţarea a 200.000 de posturi vacante sau neocupate urmând ca de la 1 octombrie, numărul consilierilor din cabinetele demnitarilor să se reducă la jumătate, iar până la 1 ianuarie 2024, numărul secretarilor de stat va scădea cu 20%. Asta nu e reformă.
    Pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:

    -Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;

    -Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;

    -În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;

    -Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;

    – Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.

    România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.

    De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.

    Ba mai mult, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.

    În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.

    Asadar, guvernul nu se grăbește cu reducerea cheltuielilor bugetare, în ciuda creșterii deficitului de la o zi la alta și a situației economice tot mai precare. Masuri precum desființarea posturilor vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar. O altă găselnită fără noimă este in cazul deconcentratelor aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale, care se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene. Odată cu descentralizarea serviciilor publice de interes național și transferul activității acestora către autoritățile publice județene are loc și transferul de patrimoniu precum și de resurse financiare alocate sub formă de cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, ceea ce demonstrează că de fapt nu se face nici o economie la buget. Si exemplele ar putea continua.

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.