Sursa foto: Fitch
Agenția de rating Fitch se așteaptă ca economia României să intre în recesiune tehnică în primul trimestru din 2023, în ciuda faptului că și-a revizuit puternic în sus prognoza de creștere economică pentru 2022, la 6,2%, de la 2,1%, estimarea din aprilie. Agenția a confirmat vineri ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiţii).
„Performanță puternică, dar perspectivele se deteriorează: Fitch se așteaptă acum ca economia să se extindă cu 6,2% în 2022, una dintre cele mai puternice rate din UE, datorită performanțelor foarte solide din primele două trimestre ale anului. Creșterea a fost determinată de acumularea de stocuri (care s-ar putea inversa în trimestrele următoare), dar și de consumul privat puternic, în pofida războiului din Ucraina. Cu toate acestea, ne așteptăm ca inflația ridicată, creșterea ratelor dobânzilor și un mediu extern mai slab să ducă la o încetinire rapidă a creșterii PIB-ului în trimestrele următoare, economia putând intra în recesiune tehnică în Trimestrul I 2023. Datorită transferului statistic slab și presiunilor substanțiale asupra costurilor energetice, prognozăm o creștere de numai 1,6% în 2023, care se va redresa la 3,7% în 2024, pe măsură ce investițiile publice legate de fondurile UE vor fi accelerate”, arată cel mai recent raport al Fitch pentru România.
Fitch preconizează o reducere a deficitului bugetar în 2022 la 6,4% din PIB, în linii mari în conformitate cu obiectivele bugetare, determinată în mare măsură de performanța solidă a veniturilor (care este probabil să depășească 20% în ritm anual). Creșterea cheltuielilor a fost mai atenuată din cauza creșterilor moderate ale pensiilor și salariilor, dar a început să se accelereze, având în vedere efectele de revărsare a prețurilor la bunuri și servicii și măsurile de sprijin suplimentare.
Agenția de rating se așteaotă la o situație fiscală mai dificilă în 2023, în contextul unei creșteri mai lente și a unor cereri de cheltuieli mai mari. Acest lucru va implica compromisuri dificile în materie de politici și ar putea reduce transparența fiscală dacă autoritățile se vor baza pe măsuri punctuale, implementând impozite ad-hoc cu caracter excepțional. Până în prezent, se preconizează că schemele de sprijin pentru energie, care includ plafoane pentru energia electrică și gazele naturale destinate gospodăriilor și, într-o mai mică măsură, firmelor, vor fi finanțate prin impozite excepționale, cu un impact limitat asupra bugetului, dar nu poate fi exclus un sprijin mai direct.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Agenția se așteaptă ca deficitul global să scadă la 5,5% în 2023 și la 4,7% în 2024, în principal datorită unei îmbunătățiri treptate a colectării veniturilor, în conformitate cu o reformă fiscală aprobată în T222, care vizează reducerea lacunelor și creșterea unor taxe.
Reformele privind sistemele de pensii și de salarizare (care urmează să aibă loc anul viitor, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Planului de redresare și de reziliență) sunt esențiale pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, precum și continuarea sprijinului din partea fondurilor UE, arată Fitch.
Agenția observă riscuri continue de derapaj fiscal, inclusiv potențialul unor cheltuieli suplimentare înainte de super-ciclul electoral din 2024.
Creșterea nominală foarte ridicată va compensa în mare măsură creșterea costurilor cu dobânzile și deficitele fiscale primare încă mari, raportul datorie publică/PIB rămânând la o medie de 49,5% în 2022-2024, conform agenției. Provocările României sunt în jurul finanțării, având în vedere aversiunea față de risc la nivel mondial și nevoile mari de finanțare. Deși acestea din urmă ar urma să se tempereze într-o oarecare măsură în 2023-24 (de la aproape 11 % din PIB în 2022), acest lucru va necesita în continuare emisiuni externe extinse (de aproximativ 8-10 miliarde euro) și bazându-se pe o piață internă puternic exploatată. Împrumuturile din cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF) și alte tipuri de sprijin multilateral vor contribui la reducerea unor presiuni, dar acest lucru se va întâmpla spre sfârșitul perioadei de prognoză.
Fitch și-a revizuit previziunile anuale armonizate privind inflația la 12,2% în 2022 (de la 10% anterior), iar acum se așteaptă ca inflația să scadă mai treptat până la 11% în 2023 și 5,7% până în 2024. Impactul prețurilor ridicate la energie și alimente s-a tradus printr-o inflație mai mare în toate categoriile, dar există unele semne de moderare de la o lună la alta, datorită, în parte, măsurilor de limitare a prețurilor, cnform agenției.
Conform Fitch, există riscuri energetice. Astfel, perspectivele macroeconomice pe termen scurt sunt supuse unor riscuri semnificative de scădere, în special în ceea ce privește impactul creșterii costurilor energiei în Europa. România este una dintre cele mai puțin expuse țări din ECE la comerțul cu energie din Rusia, având una dintre cele mai mari capacități interne de producție de gaze din Europa. Aceasta din urmă, combinată cu o capacitate de stocare aproape plină, înseamnă că riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze în iarna următoare este scăzut. Cu toate acestea, prețul și disponibilitatea energiei electrice rămân o provocare semnificativă, putând avea un efect perturbator major asupra anumitor industrii și o influență asupra gospodăriilor, în ciuda schemelor de sprijin ale guvernului. În plus, riscurile unei încetiniri mai puternice a creșterii economice în zona euro s-ar traduce prin exporturi românești mult mai slabe.
Astfel, Fitch a confirmat ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. Perspectiva negativă reflectă riscurile negative pe care le reprezintă războiul din Ucraina și criza energetică europeană asupra performanțelor economice, fiscale și externe ale României, agravate de perspectivele de creștere mult mai slabe ale zonei euro și de condițiile de finanțare externă mai dificile decât în momentul ultimei revizuiri din aprilie. Aceste riscuri sunt agravate de obiectivele de politică concurente care stau la baza dezechilibrelor macroeconomice persistente. De asemenea, reflectă incertitudinea continuă în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor de abordare a dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu, în ciuda progreselor înregistrate în acest an.