Johan Meyer, Franklin Templeton / Sursa foto: Inquam Photos / Alexandru Busca
Acționarii Fondului Proprietatea reuniți marți în adunarea generală au agreat vânzarea participației de 12% pe care FP o deține la Engie România. Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor, acţionar direct al Fondului Proprietatea (simbol bursier FP) cu 6,54% din drepturile de vot, a reușit să blocheze vânzarea de către FP a deținerilor la companiile majoritar de stat Aeroporturi București, Portul Constanța și Salrom.
Vânzarea participației FP la Engie România era deja decisă, din luna decembrie. GDF International, acţionarul majoritar al Engie România, a cumpărat întreaga participaţie a Fondului Proprietatea în capitalul social al furnizorului şi distribuitorului de gaze Engie România, în schimbul a 432,61 milioane lei, arăta un anunţ al FP la Bursa de Valori București. Fondul Proprietatea deţinea 11,99% din capitalul social al Engie Romania, reprezentând 14,53% din VAN-ul Fondului la 31 octombrie 2023. Tranzacția s-a ridicat la 432 milioane de lei.
Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, mai propusese însă ca FP să vândă în 2024 și pachete de acțiuni la Aeroporturi București, CN Administrația Porturilor Maritime SA, Societatea Națională a Sării SA, și Alro SA.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cu toate acestea, în AGEA din 13 februarie, Ministerul Finanțelor Publice a votat împotriva acestor propuneri. Șeful instituției, Marcel Boloș, declarase anterior pentru profit.ro că ministerul va vota împotriva tuturor propunerilor puse pe ordinea de zi de administratorul Franklin Templeton.
Amintim că Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, vrea să pună Fondul Proprietatea să cofinanțeze crearea de fonduri de private equity care să investească în IMM-uri, midcaps (întreprinderi care au mai puțin de 3.000 de salariați) și proiecte de infrastructură din România, acest jalon fiind asumat de țara noastră prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Justificarea care stă la baza solicitării noastre o constituie reașezarea Fondului Proprietatea pe un făgaș investițional pe termen mediu și lung, aliniat priorităților de dezvoltare economică ale României. Această realiniere se poate realiza prin trasarea unui nou mandat pentru administratorul de fond și prin modificarea indicatorilor de evaluare a performanței și remunerare.
Fondul Proprietatea poate să răspundă unei nevoi reale de dezvoltare a pieței financiare – acoperirea (parțială a) contribuției locale la fondurile de private equity cofinanțate prin PNRR. în acest domeniu, România urmărește crearea a până la 20 de Fonduri, cu o finanțare europeană de 400 milioane EUR și o nevoie corespunzătoare de cofinanțare locală de minim 200 milioane EUR. în perspectivă, dezvoltarea acestui ecosistem de Fonduri de private equity va oferi industriei românești o paleta larga, concurențială, sofisticată și adâncă de investitori”, arată cererea Ministerului de Finanțe.
În luna mai, Comitetul de Investiții desemnat de Guvernul României pentru Fondul de Fonduri pentru Reziliență (Recovery Equity Fund sau REF) a aprobat finanțarea a încă patru fonduri de investiții care vor primi alocări prin PNRR, în valoare de până la 80 milioane de euro. Acestea sunt Innova/7, Booster Capital, GapMinder II și Morphosis Capital II.
În septembrie, acționarii Fondului Proprietatea au votat prelungirea mandatului administratorului Franklin Templeton cu numai un an, iar apoi să fie selectat un nou administrator, așa cum a cerut Ministerul Finanțelor, conform surselor Economedia. Administratorul dorea un nou mandat de 4 ani, argumentând prin „rezultatele excepționale” aduse acționarilor în ultimii 13 ani. În schimb, nu a mai fost numită în boardul FP Liliana Anghel, fostă angajată a SRI, ci au fost prelungite mandatele lui Ciprian Lăduncă și al Ilincăi von Derenthall, care expirau, conform surselor.
Fondul Proprietatea, înființat de stat pentru despăgubirea celor expropriați abuziv de comuniști
Fondul Proprietatea a fost înfiinţat de Guvernul României în decembrie 2005, pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate, în mod abuziv, de regimul comunist (în special în cazurile în care restituirea în natură nu a fost posibilă), prin acordarea de acţiuni la Fondul Proprietatea, în funcţie de pierderile suferite.