Foto: Bogdan Huțucă - Facebook
Proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae prin care BNR era obligată să își repatrieze rezerva de aur intră miercuri la votul decisive din Camera Deputaților. Bogdan Huțucă, președintele Comisie de buget din Cameră, care a dat raport negativ proiectului săptămâna trecută, spune pentru Economedia.ro că proiectul, care ar afecta independența BNR, trebuie respins la vot.
De ce ați dat raport negativ proiectului? Ce impact ar avea repatrierea rezervei de aur?
O astfel de decizie reprezintă un precedent ce poate afecta activitatea Băncii Naționale, evoluția economiei românești precum și imaginea țării noastre pe piețele financiar-bancare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Rezervele de aur ale României sunt în prezent de 103.7 tone, cu peste 50% mai mari decât erau în 1989. Rezerva de aur a țării reprezintă o garanție a solvabilității pe plan extern, a plății la termen a datoriei externe contractate, a atenuării eventualelor dezechilibre ale deficitelor balanței de plăți, a stabilizării și consolidării monedei naționale. Rezervele de aur joacă acest rol doar dacă activitatea BNR este independentă de factorul politic.
Singurii care pot legal să decidă asupra rolului acestei rezerve sunt cei de la Banca Națională. Principiul independenței băncilor centrale este consacrat prin art. 130 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene (TFUE) și articolul 7 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și BCE.
Ce semnal ar da România dacă un astfel de proiect ar intra în vigoare?
Banca Centrală Europeană arată clar că „băncile centrale naționale se bucură de independență în ceea ce privește toate acțiunile acestora legate de deținerea și administrarea rezervelor internaționale, așa cum prevede și art. 130 de TFUE”.
În 2018, BCE atenționa public, în Raportul de Convergență, că „orice drept al unui terț (de exemplu Guvernul sau Parlamentul) de a influența deciziile unei bănci centrale naționale în legătură cu administrarea rezervelor valutare oficiale este incompatibil cu art. 127, alin. 2 din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene”.
În același timp, în momentul în care România a aderat la UE și a adoptat TFUE, am adoptat și legislația europeană.
TFUE stabilește clar că „fiecare stat membru asigură compatibilitatea legislației sale interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naționale, cu tratatele și cu statutul SEBC și al BCE”.
Aceleași tratate obligă Guvernele și Parlamentele să consulte băncile centrale în legătură cu orice amendament care este adus modificări statului acestora. Știm foarte bine că acest lucru nu s-a întâmplat.
Care a fost atunci rostul acestui proiect?
Pentru a înțelege mai bine cum s-a ajuns în 2019 la acest proiect de lege, cred că trebuie să ne amintim contextul politic. În acel moment, PSD-ul condus de Liviu Dragnea era în plin avânt ”revoluționar” și își propunea să distrugă sau să controleze instituții fundamentale din statul român.
În acei ani, PSD ducea un atac împotriva instituțiilor din Justiție, precum DNA, DIICOT și Parchetul General, împotriva instituțiilor cu rol de reglementare, precum ASF și ANRE, împotriva presei de stat precum TVR și SRTV, și în general împotriva oricărei instituții din statul român care se opunea delirului distructiv al marelui lider.
BNR, adică instituția care face politica monetară a statului român, a fost văzută ca un dușman deoarece aceasta atenționa de fiecare dată când măsurile Guvernului afectau stabilitatea economică a României. Analizele Băncii Naționale îi deranjau pentru că arătau, de fiecare dată, cât de nocive sunt măsurile economice populiste și iresponsabile ale tripletei Dragnea – Vâlcov – Teodorovici.