Sursă foto: Pixabay
Activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 noiembrie 2022.
“Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, contrabalansate doar parţial ca impact de absorbţia de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva implică o inflexiune relativ mai amplă în evoluţia gap-ului PIB, în condiţiile în care, după ce şi-a mărit din nou valoarea pozitivă în trimestrul II al anului curent, contrar previziunilor, acesta este aşteptat să se restrângă relativ rapid şi să coboare mai accelerat în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023”, se spune în minuta BNR.
Potrivit sursei citate, s-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condiţiile decelerării semnificative a creşterii acestuia în semestrul II al anului curent şi mai cu seamă în 2023, îndeosebi pe fondul inflaţiei ridicate şi al evoluţiilor de pe piaţa muncii, precum şi sub influenţa creşterii ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
O temperare considerabilă de ritm este de aşteptat în semestrul II 2022 şi în cazul formării brute de capital fix, urmată însă de o reaccelerare în 2023, au concluzionat membrii Consiliului, evocând incertitudinile crescute şi efectele generate pe plan intern şi global de escaladarea războiului din Ucraina, precum şi trendul de înăsprire a condiţiilor financiare la nivel mondial, dar şi probabila intensificare a absorbţiei fondurilor europene în 2023, inclusiv prin programul Next Generation EU, de natură să susţină investiţii publice şi în energie şi transport, cu efecte de antrenare în sectorul privat.
Conform BNR, din partea exportului net este posibil un aport negativ la dinamica anuală a PIB atât pe ansamblul anului 2022, cât şi în anul viitor, dar în scădere semnificativă, în condiţiile unei decelerări relativ mai accentuate a creşterii volumului importurilor, faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată în principal cu evoluţia absorbţiei interne. Deficitul de cont curent este însă aşteptat să se majoreze ca pondere în PIB şi în anul curent, mai pronunţat decât în proiecţia precedentă, îndeosebi sub influenţa deteriorării raportului de schimb, iar în 2023, în urma unei scăderi uşoare, să rămână semnificativ peste standardele europene, evoluţii considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, costurilor finanţării externe şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice.
În acelaşi timp, au fost evidenţiate incertitudinile şi riscurile considerabile la adresa perspectivei activităţii economice şi a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei generate de escaladarea războiului din Ucraina şi de extinderea sancţiunilor asociate, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.
Membrii Consiliului au subliniat în mai multe rânduri importanţa atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la execuţia bugetară din primele nouă luni ale anului, precum şi la potenţialul impact bugetar al măsurilor aplicate în actuala conjunctură în vederea sprijinirii populaţiei şi firmelor, dar şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de creştere a costului finanţării. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate caracteristicile următoarei rectificări bugetare din anul curent, precum şi coordonatele proiectului de buget pentru 2023. Totodată, s-a arătat că, în condiţiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, pentru o ancorare eficace a expectaţiilor inflaţioniste, în condiţiile unor costuri cât mai reduse în termenii creşterii economice, având în vedere şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare.
De asemenea, s-a susţinut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.