Big pharma şi firmele de private equity caută profituri mari în Europa de Est

vaccin vaccinare Covid coronavirus sursa Pexels sursa foto: Pexels.com

În cursa pentru a furniza vaccinuri care să combată pandemia de COVID-19, producătorul american de medicamente Novavax s-a îndreptat spre Europa emergentă pentru a-şi accelera producţia cu mai multe tranzacţii care se adaugă trendului de consolidare înregistrat în regiune, transmite Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul acestor tranzacţii, care au fost stimulate de o combinaţie între firmele de private equity şi cele din sectorul big pharma, Novavax a cumpărat uzina Praha Vaccines, din apropiere de Praga, în luna mai a anului trecut pentru 167 milioane de dolari. Ulterior a încheiat un parteneriat cu compania poloneză de biotehnologie Mabion.

Firma americană a decis că uzina Praha Vaccines este cea mai bună soluţie pentru a-şi majora producţia de vaccinuri în Europa, a declarat purtătorul de cuvânt Laura Keenan, adăugând că “talentul din regiune a fost unul dintre factorii importanţi care au fost luaţi în calcul”.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Industriile farmaceutice din Cehia, Ungaria şi Polonia sunt depăşite cu mult de cea din Germania dar analiştii cred că există loc de creştere având în vedere costurile moderate, prognozele referitoare la creşterea cheltuielilor cu sănătatea precum şi forţa de muncă educată.

Pentru firmele de private equity, Europa de Est este atractivă pentru că permite profituri mari în timp ce big pharma îşi poate reduce costurile prin preluarea unor firme în creştere care au investit deja în cercetare. În plus, faptul că este vorba de ţări membre ale Uniunii Europene, înseamnă că îndeplinesc standardele recunoscute la nivel internaţional.

Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă Mergermarket and Mazars, valoarea totală a tranzacţiilor în industria de sănătate şi farmaceutică încheiate în Europa Centrală şi de Est s-a dublat în 2020, până la 1,9 miliarde de euro, de la 923 milioane de euro în 2019.

“Chiar şi fără COVID-19, trendurile economice şi demografice din regiune arată o creştere a activităţii în sector. Pe măsură ce populaţiile îmbătrânesc şi veniturile cresc, investitorii vor continua să vadă avantaje în consolidarea industriei pentru a reduce costurile şi a câştiga cotă de piaţă”, se arată în raportul firmei de consultanţă.

Una dintre cele mai active în procesul de consolidare a fost firma cehă Zentiva, care anul trecut a preluat afacerile Alvogen din Europa Centrală de la firma de private equity CVC Capital Partners.

“Cu siguranţă, consolidarea în regiunea noastră este inevitabilă”, crede Krzysztof Krawczyk, partener la CVC.

Pentru producătorii de medicamente, micile firme inovatoare au o atractivitate deosebită. “Este uşor pentru companiile care au o prezenţă solidă pe segmentele mainstream ale pieţei să cumpere o companie inovativă de biotehnologie şi astfel să evita faza de cercetare şi dezvoltare pentru a-şi extinde rapid gama de produse”, susţine Krzysztof Krawczyk.

O opinie similară a fost exprimată şi de Adam Pietruszkiewicz, membru în boardul firmei poloneze de biotehnologie Mabion, şi partener la firma de investiţii Twiti Investments. “Cel mai probabil, cu cât vor apărea mai multe astfel de companii şi start-up-uri, cu atât vor fi mai multe tranzacţii”, susţine Adam Pietruszkiewicz.

Deocamdată, tranzacţia de 1,9 miliarde de euro prin care grupul Sanofi a vândut Zentiva către fondul american de equity Advent în 2018 este una dintre cele mai mari tranzacţii din regiune. Între timp, Zentiva a mai făcut două achiziţii în Europa Emergentă şi în prezent analizează regiunea pentru alte posibile achiziţii, a declarat directorul pentru afacerile din CEE, Hacho Hatchikian.

Datele publicate de Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) arată că valoarea medicamentelor vândute pe piaţa de 38,5 miliarde de euro din Germania este de aproape trei ori mai mare decât cea a pieţelor din Cehia, Ungaria şi Polonia combinate. Însă decalajul este aşteptat să se reducă pe măsură ce standardele de sănătate din Europa de Est vor converge spre cele din Occident.

“Pieţele din CEE oferă perspective semnificative de creştere pe măsură ce urmează o traiectorie clară de convergenţă spre standardele din Europa Occidentală şi SUA atât în ceea ce priveşte opţiunile de tratament cât şi cheltuielile de sănătate”, a apreciat Hacho Hatchikian.

În România, producătorul de medicamente Zentiva a obţinut o cifră de afaceri de 163 milioane de lei pe primele trei luni ale anului, cu 6,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2020. Sicomed a fost înfiinţată în 1962 ca Întreprinderea de Medicamente Bucureşti (IMB) iar din ianuarie 2006 societatea şi-a schimbat denumirea în Zentiva SA.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. DE BINE PENTRU TERRA AR FI CA SUA SA DISPARA INTR-O APOCALIPSA !!!!! ESTE TOT CE POATE FI BENEFIC DUPA CE BESTIILE ACESTUI CORCIT NEAM AU FOST LASATI SA PATRUNDA IN TOATE COTLONELE PLANETEI…! CINE I-A DORIT AICI AU FOST IGNORANTI ,SUNT MORTI IN CIMITIRE,ACUM II VOR LIDERII CUMPARATI INTRU HAOSUL MONDIAL AL SUA=NATO…!”Nu mă pot abține să nu scriu aceste rânduri deoarece căutând azi fara scop ce se mai întâmplă prin lume, am dat de ceva care m-a înmărmurit. Motorul meu de căutare este in principal in italiana sau in engleză, dar, nu se știe cum, fără nici o legătură cu ce căutăm, mi-a apărut în românește un articol despre celiachie( boala celiacă). Ca și când nu ar fi fost de ajuns, cel care îl scria era chiar un cadru medical in domeniu… zicea el.

    Înainte de va lamuri motivul stuporii mele, am sa va explic în câteva cuvinte despre ce este vorba. Celiachia( Boala Celiacă) este o boală modernă, care face ca cel bolnav să aibă intoleranță la gluten. Din această cauză, acești oameni trebuie să mănânce pâine, paste, produse făinoase de toate tipurile fara gluten. În mare aceasta este descrierea bolii. Ceea ce m-a frapat mai rău ca dușul rece, e faptul că în România este considerată o boala autoimună adică o boală a sistemului imunitar, pentru care trebuie să ții regimuri speciale și să iei medicamente cu pumnii, deși acestea nu schimba cu nimic situația celui în cauză.

    De ce îmi permit eu să zic aceste lucruri care vor turba oițele care îmi vor aduce nu știu câte dovezi că asta e o boala, dar care va putea deschide ochii celui pregătit sa afle și partea care nu i se spune de către doctor?? În primul rând, pentru că big Pharma nu are nici un interes sa vindece pe cineva, ci să îl facă pacient pe viață. Din această cauză, a inventat mereu boli fara leac, desi leacul a costat mereu câțiva bănuți. În al doilea rând pentru că această boala moderna a apărut prima data în america, prin anii 70, imediat după ce nenorocita multinațională Monsanto, a inventat prima planta transgenica.

    La început boala a apărut sporadic, după câte a luat amploare în special în Mexic unde Monsanto a făcut orice ca sa distrugă cea mai mare varietate de porumb de pe planetă care se mai găsea încă în această țară. Astfel, asasinii de la *Monsanto* , au creat multe specii de *porumb modificate genetic,* cu care au început să înlocuiască semințele de porumb tradițional, sub pretextul că semințele lor selecționate dau producție mult mai bună decât celelalte.

    Mai mult decât atât, Monsanto încânta agricultorii cu o alta invenție a lor. Un ierbicid care împrăștiat cu masca de gaze pe teren, omoara absolut toate buruienile, dar porumbul rămânea în picioare. Aceasta otrava de o potență uluitoare, se numește glifosat sau rondop. Oamenii au plantat semințele de porumb transgenice și au dat apoi peste porumb cu glifosat (rondop). Cei care au făcut aceasta operatie pe culturile lor, au rămas înmărmuriți și amărâți încă dinainte de prima recolta.

    Porumbul stropit cu rondop ataca culturile tradiționale de porumb iar polenizarea nu mai putea fi făcută de albine. Plantele sufereau transformări genetice înfricoșătoare, orice animăluț se inbolnavea sau murea, oamenii începuseră să aibă boli noi și să se simtă rău, iar solul tratat cu aceasta otravă nu mai era fertil anul următor. Apa era contaminată cu acest *rondop* , iar copii mureau sau contactau boli inimaginabile.

    A izbucnit cel mai mare scandal internațional, mai cu seamă după ce Monsanto a extins otrăvurile “comestibile” in Europa. *Absolut nici o țară europeană nu a acceptat că pe teritoriul ei sa fie cultivate* plante *modificate genetic sau sa se utilizeze ierbicidul* cel mai puternic și mai otrăvitor din câte existau pe pământ: rondop (glifosat), *in afara de Romania. În anul 2004, aici a inceput prima plantație* de organisme modificate genetic din Europa, pe insula mare a Brăilei, sub brațul lung al *ministrului Valeriu Tabără.*

    O dată cu începerea otrăvirii mâncării și al propriului pământ, a început și aici să apară celiachia. Țăranii români au început de bunăvoie să își otrăvească nu numai mâncarea, pământul, corpul, ci chiar sa fie mulțumiți de eficacitatea otrăvii comestibile. În timp pământul lor a devenit sterp, iar pe el nu mai puteau cultiva decât plante modificate genetic. Cele naturale mureau sau nu se mai dezvoltau că sa ajungă la maturitate pe acest pământ tratat cu ierbicidul asasin.În 2001 a expirat brevetul lui Monsanto pentru rondop, deci din acel moment absolut orice firma poate produce acest ierbicid total sub numele pe care vrea sa i-l dea. De atunci, in Europa a început să apară aceasta boală stranie, care îmbolnăvește omul care mănâncă pâine, paste sau alte tipuri de făinoase: boala celiacă. Această boala pe care industria farmaceutică și medicala o considera autoimuna și pentru care va eliberează o grămadă de medicamente ineficiente, este in realitate produsă de glifosat (rondop).

    În acest mod super eficient, pe de o parte ei îmbolnăvesc omul, iar apoi se prefac că îl salvează, folosind medicamente otrăvite pentru o otravă . Practic ca sa un mai fii bolnav, trebuie sa nu mai mănânci nimic care a fost tratat cu acest ierbicid, motiv pentru care acum există și produse fara gluten, la preturi destul de mari, produse care în realitate sunt obținute din cereale *nestropite* cu ierbicid total. Deștepți nu?? Cum de nu vă întrebați cum e posibil sa nu suporți să mănânci pâine, când acest produs a fost baza alimentației omului în toate timpurile?
    Menționez că în 2005- 2007 am făcut parte din mișcare organizată de Green Pace din Italia împotriva cultivării plantelor modificate genetic în Romania, motiv pentru care știu și ce spun dar și de ce nu spun mai multe. Atunci, nu interesau pe nimeni aceste lucruri cutremurătoare. Astăzi însă, _turma_ nu știe de ce s-au scumpit toate. S-au scumpit pentru că ați lăsat o singură multinațională să fabrice sa controleze și să decidă cât și cu ce preț va face și va vinde mâncarea pământenilor. La fel va fi și cu apa, cumpărată tot în acele timpuri de Nestle.,,”

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.