Banca Naţională a României a majorat luni rata dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază, la 6,75% iar, în viziunea analiştilor BCR, acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă, cel puţin pentru o perioadă, potrivit unui raport al Departamentului de Cercetare, coordonat de Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.
În opinia economiştilor băncii, BNR va rămâne deschisă la noi majorări dacă datele macro indică nevoia acestui lucru.
“Banca Naţională a României (BNR) a majorat luni rata dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază la 6,75%, conform aşteptărilor. Sondajul Bloomberg era împărţit: 8 din 16 contributori se aşteptau la o creştere de 75 de puncte de bază, 7 analişti vedeau una de 50 de puncte de bază, iar un răspuns la sondaj anticipa 25 de puncte de bază. Rata pentru facilitatea de creditare, care rămâne instrumentul relevant pentru o politică de control ferm al lichidităţii, a fost crescută la 7,75%. În viziunea noastră, acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă, cel puţin pentru o perioadă, dar considerăm că BNR va rămâne deschisă la noi majorări, dacă datele macro indică nevoia acestui lucru”, se precizează în raport.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Analiştii BCR precizează că BNR vorbeşte de o cvasi-stagnare a economiei în T3 şi T4, dar şi despre faptul că inflaţia va rămâne de două cifre până în prima jumătate a anului 2024.
“Se consemnează faptul că traiectoria inflaţiei în viziunea BNR va fi peste aşteptările prezentate în raportul din vară, iar noile prognoze vor fi publicate luni într-o conferinţă de presă a guvernatorului Mugur Isărescu. Pe termen scurt, se anticipează un platou al inflaţiei în T4 2022, urmat de o inversare a trendului în prima jumătate a anului 2023. Exporturile de bunuri au crescut cu 34,1% în termeni anuali în luna septembrie, iar importurile au fost mai mari cu 36,2%. Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit cu 42,5% faţă de luna septembrie a anului trecut”, mai arată analiza.
Astfel, pentru întreg trimestru al treilea, deficitul comercial este cu 58,6% mai mare raportat la trimestrul trei al anului precedent.
“Creşterea preţurilor energetice la nivel internaţional a avut cea mai mare importanţă în adâncirea dezechilibrului balanţei comerciale. Pentru acest an avem o estimare de deficit de cont curent de 9,1% din PIB, în creştere de la 7% în 2021, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale a bunurilor”, se mai precizează în raport.