Sursa foto: Pexels / Ingo Joseph
Germania lansează în această lună un experiment prin care va acorda lunar câte 1.200 de euro, către 100 de norocoși, timp de trei ani. În schimb, ei nu vor face altceva decât să răspundă unor chestionare. Lista amatorilor a fost uriaşă, scrie Deutsche Welle.
Mai bine de două milioane de oameni au aplicat pentru venitul gratis, în cele din urmă au fost aleşi 122. Începând din 1 iunie 2021 ei vor primi în fiecare lună 1.200 de euro. Evoluţia proiectului-pilot este cercetată ştiinţific pentru a vedea efectul unui venit de bază necondiţionat (VBN).
Participanţii nu au trebuit să prezinte dovezi că sunt nevoiaşi şi au voie să muncească cât vor de mult sau de puţin pe întreaga durată a proiectului. Nu au altă obligaţie faţă de finanţatori „decât să completeze în cei trei ani cât durează studiul şapte chestionare online”, după cum se arată pe site-ul proiectului.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Alţi 1.380 de oameni completează la fiecare şase luni chestionarele fără a încasa venitul de bază, ci doar o compensaţie bănească pentru efortul depus. Selecţia s-a făcut la voia întâmplării.
Banii provin de la aproximativ 150.000 de donatori privaţi şi beneficiarii nu trebuie să-i impoziteze. Ei corespund unui cadou în bani în valoare de 43.200 de euro pentru fiecare participant. În total suma se ridică la aproximativ 5,2 milioane de euro. Întreg proiectul a fost iniţiat de o asociaţie de utilitate publică din Berlin.
Iniţiatorii din cadrul asociaţiei „Mein Grundeinkommen” (Venitul meu de bază) sunt convinşi că plata necondiţionată a unei sume de bani către toţi cetăţenii ar rezolva multe probleme ale vieţii în vremurile actuale. Dacă presiunile asupra fiecăruia de a-şi câştiga banii necesari supravieţuirii ar dispărea, oamenii ar deveni mai liberi, mai creativi şi mai fericiţi, presupun ei.
În cadrul proiectului se va cerceta ştiinţific dacă această utopie va rezista în faţa realităţii. „Testăm ce fac oamenii dacă au o siguranţă materială vreme de trei ani”, a declarat şeful echipei de cercetători, Jürgen Schupp, membru al Institutului German pentru Studii Economice. „Vor cheltui banii sau îi vor economisi? Vor înceta să mai muncească? Vor munci mai puţin? Vor dona ceva în scopuri caritabile?”
Dezbaterea privind VBN se poartă de câţiva ani de pe poziţii ideologice antagonice. În esenţă se pune întrebarea: ce fac oamenii dacă nu trebuie? Mulţi adversari consideră VBN utopia unor activişti de stânga, care trăiesc într-o lume fantastică şi vor să lenevească pe banii societăţii.
Susţinătorii văd în schimb în VBN o soluţie la probleme actuale şi viitoare. Astfel s-ar pune mai mult preţ pe aspecte sociale cum ar fi educaţia, ajutorul între vecini sau îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor şi s-ar elabora din timp modele pentru un viitor în care locurile de muncă clasice vor deveni o raritate din pricina digitalizării şi automatizării.