Sursa foto: BCR
Banca Națională a României (BNR) estimează o cvasistagnare a economiei în trimestrul II și pericole la adresa economiei, precum noua accelerare a inflației, avansul puternic al deficitului de cont curent sau incertitudini privind capacitatea unor firme de a se menține viabile odată cu sistarea sprijinului guvernamental, arată minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 10 mai 2022.
Cele mai importante remarci ale BNR:
- noul salt consemnat de rata anuală a inflației în martie 2022, la 10,15 la sută, de la 8,53 la sută în februarie, a fost cauzat de scumpirea mai accentuată a alimentelor procesate și combustibililor, sub impactul creșterii abrupte a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu impunerea sancțiunilor internaționale
- dinamicile înalte și în creștere ale inflației sunt un fenomen european și chiar global, iar accelerări substanțiale au avut loc recent în multe țări din Europa și în SUA, inclusiv la nivelul inflației de bază, în condițiile unei situații economice și geopolitice fără precedent în ultimele decenii
- au fost evidențiate creșterile semnificative de ritm consemnate de prețurile producției industriale la nivel european și pe plan intern ulterior declanșării conflictului militar – pe fondul majorării și mai pronunțate a costurilor cu energia și cu alte materii prime, îndeosebi agroalimentare, și al accentuării problemelor în lanțuri globale de valoare adăugată
- [prețurile producției industriale] se pot transfera pe mai departe, în funcție și de condițiile cererii, asupra prețurilor cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului
- noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,1 la sută în trimestrul IV 2021 față de precedentele trei luni, ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii
- deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare, ponderea acestuia în PIB majorându-se astfel la 7,0 la sută pe ansamblul anului 2021, de la 5,0 la sută în 2020
- membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o reaccelerare a creșterii economice în trimestrul I 2022, urmată însă de o posibilă cvasistagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate
- [a avut loc] o cvasi-dublare a dinamicii anuale a deficitului comercial față de trimestrul IV 2021, precum și accelerarea creșterii celei a deficitului de cont curent, tendințe considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă ele sunt atribuibile în mare măsură înrăutățirii raportului de schimb
- dinamica anuală a salariului mediu brut și cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie au atins niveluri considerabile în primele două luni ale anului, dar, în bună măsură, pe seama unui efect de bază, respectiv, a unui avans redus al productivității muncii, în contextul blocajelor în lanțuri de producție și al costurilor crescute cu energia și materiile prime
- deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat însă să-și accelereze creșterea în debutul trimestrului II, rămânând totuși semnificativ sub vârful din anii pre-pandemie, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat în aprilie, mai ales în comerț și servicii – probabil și ca urmare a ridicării restricțiilor de mobilitate –, dar mai modest în industrie
- presiuni sporite de creștere a salariilor, motivate prioritar de dinamica inflației, s-ar putea materializa mai ales în domenii confruntate cu penurie cronică de personal
- importante […] au fost considerate și incertitudinile și riscurile mari generate, cel puțin în viitorul apropiat, de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei, de natură să agraveze criza energetică și perturbările în lanțuri de producție-aprovizionare și să accentueze creșterea prețurilor altor materii prime, mai ales a celor agroalimentare
- incertitudini rămân asociate capacității unor firme de a se menține viabile odată cu sistarea sprijinului guvernamental, precum și în condițiile costurilor ridicate cu energia și cu alte materii prime, dar și ale nevoii de tehnologizare
- membrii Consiliului au evidențiat creșterea alertă din perioada recentă a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare, impulsionată de majorarea ratei dobânzii de politică monetară din aprilie și de înăsprirea condițiilor lichidității în contextul controlului ferm al băncii centrale
- au fost punctate și creșterile mai pronunțate consemnate de randamentele titlurilor de stat, inclusiv sub influențele venite dintr-o nouă deteriorare a sentimentului investitorilor financiari față de piețele din regiune, pe fondul războiului din Ucraina
- rata anuală a inflației este așteptată să își accentueze creșterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2 la sută în iunie, față de 11,2 la sută în proiecția precedentă –, și să descrească doar ușor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5 la sută în decembrie 2022 și la 12,4 la sută în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la sută, respectiv 5,0 la sută prognozate anterior
Minuta integrală:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 10 mai 2022
Data publicării: 10 mai 2022
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au remarcat că noul salt consemnat de rata anuală a inflației în martie 2022, la 10,15 la sută, de la 8,53 la sută în februarie, a fost cauzat de scumpirea mai accentuată a alimentelor procesate și combustibililor, sub impactul creșterii abrupte a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu impunerea sancțiunilor internaționale. Drept consecință, rata anuală a inflației a crescut substanțial și peste așteptări și în trimestrul I, de la 8,19 la sută în decembrie 2021, dar cu o contribuție mult mai modestă din partea componentelor exogene ale IPC, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale pe fondul schemelor de plafonare au contrabalansat în bună măsură influențele creșterii ample a prețului combustibililor și a prețurilor LFO.
În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat considerabil trendul ascendent, inclusiv în raport cu previziunile, urcând la 7,1 la sută în martie, de la 4,7 la sută în decembrie 2021. Două treimi din avans a continuat însă să vină de pe segmentul alimentelor procesate, în condițiile accelerării mult peste așteptări a creșterilor generalizate de prețuri, sub impactul scumpirii drastice a materiilor prime, energiei și transportului, mai cu seamă ulterior declanșării războiului din Ucraina, dar și al gradului relativ mai ridicat de transferare a costurilor cu energia pe acest segment, au arătat mai mulți membri ai Consiliului. Contribuțiile vizibil mai modeste aduse de subcomponenta mărfurilor nealimentare și de cea a serviciilor au fost totuși în ușoară creștere față de trimestrul precedent, dată fiind mărirea sferei de cuprindere și a dinamicii scumpirilor, cel mai probabil în corelație cu majorarea mai puternică a prețurilor importurilor și a costurilor de producție pe plan intern, cuplată cu o cerere încă solidă pentru anumite servicii, inclusiv în condițiile ridicării restricțiilor de mobilitate în luna martie.
În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că accelerarea ascensiunii ratei anuale a inflației de bază în trimestrul I este atribuibilă tot șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de declanșarea războiului din Ucraina și de sancțiunile instituite, ale căror efecte directe și indirecte au fost potențate pe plan intern de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. În acest context, s-a arătat că dinamicile înalte și în creștere ale inflației sunt un fenomen european și chiar global, iar accelerări substanțiale au avut loc recent în multe țări din Europa și în SUA, inclusiv la nivelul inflației de bază, în condițiile unei situații economice și geopolitice fără precedent în ultimele decenii.
Totodată, au fost evidențiate creșterile semnificative de ritm consemnate de prețurile producției industriale la nivel european și pe plan intern ulterior declanșării conflictului militar – pe fondul majorării și mai pronunțate a costurilor cu energia și cu alte materii prime, îndeosebi agroalimentare, și al accentuării problemelor în lanțuri globale de valoare adăugată –, ce se pot transfera pe mai departe, în funcție și de condițiile cererii, asupra prețurilor cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului. Au fost, de asemenea, reliefate creșterile substanțiale ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici din debutul trimestrului II, însoțite de o ajustare totuși minoră a celor pe termen mai lung ale analiștilor bancari, precum și măsurile guvernamentale implementate în acest an în vederea protejării puterii de cumpărare a consumatorilor, de natură să susțină, alături de majorarea unor transferuri sociale, redresarea dinamicii venitului disponibil real în primele luni ale anului curent.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,1 la sută în trimestrul IV 2021 față de precedentele trei luni, ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii, evoluție ce implică menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, în linie cu prognoza din februarie 2022, inclusiv ca efect al revizuirii recente a seriei de date privind evoluția PIB în cursul anilor 2020 și 2021.
Se reconfirmă, de asemenea, amplitudinea descreșterii dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2021, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul anterior, pe seama slăbirii substanțiale a ritmului variației stocurilor, în timp ce scăderile semnificative de dinamică consemnate de consumul gospodăriilor populației și de formarea brută de capital fix au fost contrabalansate ca impact de accelerarea puternică a creșterii în termeni anuali a consumului administrației publice. În același timp, exportul net și-a atenuat impactul contracționist în acest interval, în condițiile în care scăderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre variația prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor. Deficitul de cont curent și-a mărit însă substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare, ponderea acestuia în PIB majorându-se astfel la 7,0 la sută pe ansamblul anului 2021, de la 5,0 la sută în 2020.
În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o reaccelerare a creșterii economice în trimestrul I 2022, urmată însă de o posibilă cvasistagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Evoluțiile implică valori scăzute ale excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent, și în diminuare în trimestrul II, mai ales față de previziunile precedente, precum și descreșterea în continuare a dinamicii anuale a PIB, pe fondul prelungirii unui efect de bază.
S-a observat că, potrivit celor mai recenți indicatori cu frecvență ridicată, decelerarea probabilă a creșterii în termeni anuali a economiei în trimestrul I are ca principal determinant consumul privat, în timp ce influențe de sens opus sunt posibile din partea formării brute de capital fix, dar și a exportului net, în condițiile în care majorarea ceva mai pronunțată consemnată în primele două luni din an de variația anuală a importurilor de bunuri și servicii față de cea a exporturilor reflectă cu precădere evoluția nefavorabilă a prețurilor externe. Aceasta a avut însă drept consecință o cvasi-dublare a dinamicii anuale a deficitului comercial față de trimestrul IV 2021, precum și accelerarea creșterii celei a deficitului de cont curent, tendințe considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă ele sunt atribuibile în mare măsură înrăutățirii raportului de schimb.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat caracterul parțial divergent al evoluțiilor recente, reiterând necesitatea continuării monitorizării atente a parametrilor pieței. S-a arătat că efectivul salariaților din economie și-a prelungit ascensiunea ușoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor mișcări neuniforme la nivel sectorial, în timp ce rata șomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7 la sută, vizibil peste valorile pre-pandemice și semnificativ deasupra minimului istoric consemnat în august 2019.
Totodată, s-a observat că dinamica anuală a salariului mediu brut și cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie au atins niveluri considerabile în primele două luni ale anului, dar, în bună măsură, pe seama unui efect de bază, respectiv, a unui avans redus al productivității muncii, în contextul blocajelor în lanțuri de producție și al costurilor crescute cu energia și materiile prime. Deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat însă să-și accelereze creșterea în debutul trimestrului II, rămânând totuși semnificativ sub vârful din anii pre-pandemie, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat în aprilie, mai ales în comerț și servicii – probabil și ca urmare a ridicării restricțiilor de mobilitate –, dar mai modest în industrie.
S-a apreciat că, în acest context, presiuni sporite de creștere a salariilor, motivate prioritar de dinamica inflației, s-ar putea materializa mai ales în domenii confruntate cu penurie cronică de personal, în timp ce pe ansamblul sectorului privat este de așteptat o creștere relativ moderată, pe fondul efectului de demonstrație al politicii salariale prezumate a fi menținută în sectorul public în acest an, dar, mai ales, al constrângerilor venite din majorarea deosebit de amplă a costurilor companiilor cu energia, transportul și cu materiile prime.
Importante din această perspectivă au fost considerate și incertitudinile și riscurile mari generate, cel puțin în viitorul apropiat, de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei, de natură să agraveze criza energetică și perturbările în lanțuri de producție-aprovizionare și să accentueze creșterea prețurilor altor materii prime, mai ales a celor agroalimentare. Impactul acestora asupra parametrilor pieței muncii va fi totuși atenuat probabil de măsurile guvernamentale configurate în scopul păstrării relațiilor de muncă și al sprijinirii companiilor în actualul context, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.
Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini rămân însă asociate capacității unor firme de a se menține viabile odată cu sistarea sprijinului guvernamental, precum și în condițiile costurilor ridicate cu energia și cu alte materii prime, dar și ale nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Importante din perspectiva situației viitoare a pieței muncii sunt și implicațiile tendințelor de extindere a automatizării și digitalizării, precum și ale creșterii recursului la muncitori extracomunitari.
În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat creșterea alertă din perioada recentă a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare, impulsionată de majorarea ratei dobânzii de politică monetară din aprilie și de înăsprirea condițiilor lichidității în contextul controlului ferm al băncii centrale, precum și de așteptările privind traiectoria imediată a dobânzii-cheie. Au fost punctate și creșterile mai pronunțate consemnate de randamentele titlurilor de stat, inclusiv sub influențele venite dintr-o nouă deteriorare a sentimentului investitorilor financiari față de piețele din regiune, pe fondul războiului din Ucraina, dar și din expectații privind relativa accelerare a majorării ratei dobânzii de către Fed și de către alte bănci centrale majore.
Totodată, a fost subliniată, relativa stabilitate ce a caracterizat cursul de schimb leu/euro și în luna aprilie, cu implicații favorabile asupra inflației și încrederii în moneda națională. Riscurile la adresa comportamentului acestuia sunt însă în creștere și cu potențiale consecințe adverse inclusiv asupra indicatorilor de vulnerabilitate externă, au apreciat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea dezechilibrului extern și incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, cât și perspectiva conduitei politicilor monetare ale Fed și BCE, precum și diferențialul semnificativ al ratei dobânzii locale față de țările din regiune, în condițiile continuării creșterii alerte a ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria.
S-au făcut, de asemenea, referiri la rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen, care și-a accelerat considerabil ascensiunea în martie și mult mai pronunțat decât ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi. Au fost reliefate și nivelurile reale semnificativ negative ale acestora, care se înscriu însă într-o evoluție generalizată, cel puțin pe plan european, în condițiile unor dinamici deosebit de înalte ale inflației, antrenate de șocuri pe partea ofertei. În același timp, s-a sesizat că activitatea de creditare s-a intensificat puternic în ultima lună din trimestrul I, fluxuri record fiind consemnate în cazul creditelor în lei acordate societăților nefinanciare și în cel al împrumuturilor pentru locuințe, inclusiv cu o susținere sporită, dar relativ modestă, din partea programelor guvernamentale. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat totuși ascensiunea, dar la un nivel deosebit de înalt, de 15,7 la sută, iar ponderea în total a componentei în lei s-a mărit la 72,7 la sută.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că evaluările actualizate relevă o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației pe întregul orizont de prognoză. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să își accentueze creșterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2 la sută în iunie, față de 11,2 la sută în proiecția precedentă –, și să descrească doar ușor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5 la sută în decembrie 2022 și la 12,4 la sută în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la sută, respectiv 5,0 la sută prognozate anterior. Totodată, după o ajustare descendentă relativ abruptă probabil consemnată ulterior pe fondul unor ample efecte de bază, ea este așteptată să se reducă treptat și să rămână la finele orizontului prognozei la 6,2 la sută, semnificativ deasupra intervalului țintei, precum și a valorii previzionate în februarie, de 3,2 la sută.
Responsabile de deteriorare continuă să fie șocurile globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, remarcând că principalele resorturi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețurile alimentelor procesate și combustibililor, precum și de prețurile gazelor naturale și energiei electrice, cu precădere sub influența ascensiunii mai puternice a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și energetice.
În același timp, s-a observat că efectele inflaționiste anticipate ale scumpirii mai consistente a energiei vor fi considerabil atenuate de schemele de plafonare prezumate a fi aplicate până în martie 2023, dar se vor evidenția pregnant ulterior, contrabalansând parțial și temporar influențele de sens opus venite din efecte de bază și din probabile corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor energetice. Pe acest fond, descreșterea ratei anuale a inflației este așteptată să se întrerupă și să se inverseze brusc în luna aprilie 2023, dar să se reia apoi și să se accentueze la mijlocul anului viitor, fără ca aceasta să revină însă în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei, au sesizat membrii Consiliului. Totodată, s-a concluzionat că, în această conjunctură, efectele inflaționiste adiționale ale șocurilor pe partea ofertei se vor concentra pe termen scurt la nivelul componentei de bază a inflației, inclusiv în condițiile ponderii ridicate deținute în coșul acesteia de alimentele procesate.
În același timp, s-a convenit că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de sprijin asupra dinamicii IPC este grevat de incertitudini, și că balanța integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflației induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, în contextul prelungirii războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, cu potențiale implicații mai severe asupra cotațiilor mărfurilor energetice și nonenergetice, prioritar agroalimentare, precum și asupra lanțurilor de producție și aprovizionare.
În urma analizei, membrii Consiliului au susținut în mod unanim că un asemenea context reclamă o nouă creștere a pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-prețuri –, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe și indirecte, deosebit de ample, ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.
Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de așteptat presiuni inflaționiste modice și în epuizare treptată, implicit mai estompate decât cele din prognoza precedentă, date fiind creșterea ușor sub așteptări a economiei pe ansamblul anului 2021 și perspectiva încetinirii mai pronunțate a ritmului acesteia în 2022-2023 comparativ cu previziunile precedente, ce fac probabilă restrângerea treptată a excedentului de cerere agregată în următorii doi ani spre valori cvasi-nule, au concluzionat membrii Consiliului.
Dinamica inflației de bază va rămâne, în schimb, puternic afectată pe termen scurt de efectele inflaționiste ample ale șocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, ce vor fi potențate în continuare de cotele crescute ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de ponderea însemnată a importurilor în coșul inflației de bază. Asemenea efecte sunt așteptate să decurgă îndeosebi din creșteri mult mai ample ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare, precum și din scumpirea drastică a energiei și din acutizarea perturbărilor pe partea ofertei. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat își va prelungi probabil creșterea până la finele acestui an, deși într-un ritm mult încetinit în semestrul II, urcând la 10,9 la sută în decembrie 2022, mult peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă vizibil mai pronunțată decât cea anticipată anterior, rămânând însă la finele orizontului proiecției la 4,2 la sută, față de valoarea de 3,2 la sută prognozată în februarie.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce a atins o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar ușor inferioară celei anticipate, creșterea economică este așteptată să decelereze considerabil în 2022-2023 și semnificativ mai pronunțat decât în previziunile anterioare, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, ce va atinge probabil un vârf de intensitate în 2022, și va fi doar parțial contrabalansat de efectele absorbției fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată față de cele estimate anterior și care se restrâng gradual din trimestrul II al anului curent, până spre anulare la finele orizontului prognozei, chiar și în condițiile unei noi ajustări consistente în jos a dinamicii PIB potențial.
S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condițiile unei creșteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecției, dar vizibil mai temperate în 2022 decât s-a previzionat anterior, îndeosebi pe fondul creșterii dinamicii inflației și a ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației, dar și al influențelor opuse venite mai cu seamă din ridicarea restricțiilor de mobilitate, din majorarea efectivului de salariați și din afluxul de refugiați ucraineni.
Formarea brută de capital fix ar putea să-și stopeze însă creșterea în 2022, și să se redinamizeze puternic în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute și efectele generate pe termen scurt de războiul din Ucraina – mai ales prin slăbirea cererii externe, creșterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor în lanțuri de producție și înăsprirea condițiilor de finanțare –, dar și probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual și în sectorul energetic și în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.
În cazul exportului net, este în schimb probabilă o ameliorare a contribuției acestuia la dinamica PIB în raport cu anii precedenți, chiar până la o valoare marginal pozitivă în 2022, în condițiile unei scăderi relativ mai pronunțate a dinamicii volumului importurilor față de cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent este însă așteptat să se mărească și în 2022 ca pondere în PIB, în principal pe fondul continuării deteriorării raportului de schimb, iar în anul viitor să scadă doar ușor, evoluție considerată îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva potențialelor implicații adverse asupra inflației, primei de risc suveran și, în final, asupra sustenabilității creșterii economice.
În același timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei amplifică considerabil incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele potențial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin afectarea economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare. Incertitudini și riscuri decurg și din evoluțiile economice din China, în contextul recrudescenței pandemiei și al restricțiilor severe instituite, ce ar putea slăbi și mai mult economia globală și comerțul internațional, îndeosebi prin exacerbarea blocajelor în lanțuri de producție-aprovizionare, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.
Totodată, au fost reiterate preocupările membrilor Consiliului legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, însă este esențială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin în parte, a impactului economic al războiului din Ucraina, precum și al consolidării fiscale.
O sursă importantă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor rămâne însă și conduita politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, execuția bugetară din primele luni ale anului și cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței de înăsprire a condițiilor de finanțare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată puternic de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
Totodată, s-a susținut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută, de la 3,00 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută, de la 4,00 la sută și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.