Economia globală își va încetini creșterea la 2,9% în acest an, de la 5,7% în 2021, estimează Banca Mondială, în cel mai nou raport, „Global Economic Prospects”. Instituția financiară internațională a revizuit în jos aceste date după ce în ianuarie se aștepta la o creștere economică globală de 4,1% în 2022.
Banca se așteaptă ca avansul economic să se situeze în jurul acestui ritm în perioada 2023-2024, deoarece războiul din Ucraina perturbă activitatea, investițiile și comerțul pe termen scurt, cererea reținută se estompează și sprijinul fiscal și monetar este retras. Ca urmare a pagubelor cauzate de pandemie și război, nivelul venitului pe cap de locuitor în economiile în curs de dezvoltare va fi în acest an cu aproape 5% sub tendința de dinainte de pandemie.
Banca Mondială estimează că invazia rusă din Ucraina a agravat pagubele cauzate de pandemia de COVID-19 și a amplificat încetinirea economiei globale, care intră în ceea ce ar putea deveni o perioadă prelungită de creștere slabă și inflație ridicat. Acest lucru crește riscul de stagflație, cu consecințe potențial dăunătoare pentru economiile cu venituri medii și mici deopotrivă, arată instituția financiară internațională.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Banca Mondială estimează că economia Ucrainei se va contracta cu aproximativ 45% în 2022, în timp ce economia Rusiei se va contracta cu 8,9% în 2022, reflectând o scădere bruscă a cererii interne și scăderea exporturilor. Se preconizează că PIB-ul rusesc va continua să se contracte în 2023, cu 2 procente, deoarece impactul embargoului parțial asupra exporturilor de petrol ale Rusiei către UE reduce exporturile nete. Pe lângă Rusia și Ucraina, se preconizează că alte patru economii din ECA vor înregistra o contracție în acest an – Belarus, Republica Kârgâzstan, Moldova și Tadjikistan – în timp ce majoritatea celorlalte economii vor înregistra o decelerare puternică a creșterii.
„Războiul din Ucraina, blocajele din China, întreruperile lanțului de aprovizionare și riscul de stagflație lovesc creșterea. Pentru multe țări, recesiunea va fi greu de evitat”, a declarat David Malpass, președintele Grupului Băncii Mondiale. „Piețele așteaptă cu nerăbdare, așa că este urgent să încurajăm producția și să evităm restricțiile comerciale. Sunt necesare schimbări în politica fiscală, monetară, climatică și a datoriilor pentru a contracara alocarea greșită a capitalului și inegalitatea.”
„Economiile în curs de dezvoltare vor trebui să echilibreze nevoia de a asigura sustenabilitatea fiscală cu nevoia de a atenua efectele crizelor care se suprapun astăzi asupra cetățenilor lor cei mai săraci”, a declarat Ayhan Kose, director al Grupului de perspective al Băncii Mondiale.
Banca Mondială subliniază că actuala conjunctură se aseamănă cu cea din anii ’70 în trei aspecte cheie: perturbări persistente ale ofertei care alimentează inflația, precedate de o perioadă prelungită de politică monetară extrem de acomodativă în principalele economii avansate, perspectivele de slăbire a creșterii și vulnerabilitățile cu care se confruntă economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare în ceea ce privește înăsprirea politicii monetare care va fi necesară pentru a controla inflația.
Cu toate acestea, episodul actual diferă, de asemenea, de cel din anii ’70 în mai multe privințe: dolarul este puternic, în contrast puternic cu slăbiciunea sa severă din anii ’70; creșterile procentuale ale prețurilor materiilor prime sunt mai mici; iar bilanțurile principalelor instituții financiare sunt, în general, solide. Și mai important, spre deosebire de anii 1970, băncile centrale din economiile avansate și din multe economii în curs de dezvoltare au acum mandate clare pentru stabilitatea prețurilor și, în ultimele trei decenii, și-au stabilit un istoric credibil în ceea ce privește atingerea țintelor de inflație.
Se așteaptă ca inflația mondială să se tempereze anul viitor, dar probabil că va rămâne peste țintele de inflație în multe economii. Raportul notează că, dacă inflația rămâne ridicată, o repetare a rezolvării episodului anterior de stagflație s-ar putea traduce printr-o încetinire bruscă la nivel mondial, împreună cu crize financiare în unele economii de piață emergente și în curs de dezvoltare.
Se preconizează o decelerare bruscă a creșterii în economiile avansate, de la 5,1% în 2021 la 2,6% în 2022- cu 1,2 puncte procentuale sub proiecțiile din ianuarie. Se preconizează că creșterea va continua să se tempereze până la 2,2 la sută în 2023, reflectând în mare parte continuarea reducerii sprijinului de politică fiscală și monetară acordat în timpul pandemiei.
În rândul economiilor de piață emergente și al economiilor în curs de dezvoltare, se preconizează, de asemenea, o scădere a creșterii de la 6,6 la sută în 2021 la 3,4 la sută în 2022 – cu mult sub media anuală de 4,8 la sută în perioada 2011-2019. Efectele negative ale războiului vor compensa orice impuls pe termen scurt pentru unii exportatori de materii prime din cauza creșterii prețurilor la energie. Previziunile privind creșterea pentru 2022 au fost revizuite în scădere în aproape 70 la sută din țările EMDE, inclusiv în majoritatea țărilor importatoare de mărfuri, precum și în patru cincimi din țările cu venituri mici.
Raportul evidențiază necesitatea unor măsuri politice decisive la nivel mondial și național pentru a evita cele mai grave consecințe ale războiului din Ucraina asupra economiei mondiale. Acest lucru va implica eforturi la nivel mondial pentru a limita daunele cauzate celor afectați de război, pentru a atenua lovitura provocată de creșterea prețurilor la petrol și la alimente, pentru a accelera reducerea datoriei și pentru a extinde vaccinarea în țările cu venituri mici. Aceasta va implica, de asemenea, reacții viguroase la nivel național în ceea ce privește oferta, menținând în același timp buna funcționare a piețelor mondiale de mărfuri.
În plus, factorii de decizie politică ar trebui să se abțină de la politici de denaturare, cum ar fi controlul prețurilor, subvențiile și interdicțiile de export, care ar putea agrava creșterea recentă a prețurilor la produsele de bază. În contextul provocator al unei inflații mai ridicate, al unei creșteri mai slabe, al înăspririi condițiilor financiare și al unei marje de manevră limitate în materie de politică fiscală, guvernele vor trebui să își reorienteze cheltuielile către ajutoare specifice pentru populațiile vulnerabile.