Sursa foto: Pexels
Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) vrea să schimbe modul de calcul al redevențelor plătite de producătorii de gaze din România, la patru ani după ce a decis ca acestea să fie calculate pe baza prețurilor gazelor de la Bursa de la Viena. Acum, autoritățile vor ca redevențele să se raporteze la prețurile de pe bursele locale. Dacă în urmă cu patru ani prețurile gazelor erau mai mari la Viena, acum situația s-a schimbat, iar gazul a devenit mai scump în România.
În februarie 2018, ANRM a emis un ordin care stabilea că preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care este calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, este raportat la cotaţia gazului din Austria. ANRM explica faptul că preţul de referinţă va ţine cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena (Baumgarten), pentru că tranzacţiile cu gaze pe bursele româneşti sunt aproape inexistente.
Cei mai mulţi actori din piaţa gazelor naturale din România, printre care foşti miniştri ai Energiei, actuali consilieri în minister, producători, dar şi alte părţi implicate, precum traderii, s-au opus atunci raportării redevenţelor la Austria. Aceştia susţineau că preţurile la gaze în România erau mai mici comparativ cu ale altor state, dar mai ales cu cele de la Viena, astfel că nu este oportună raportarea la o piaţă de care nu eram nici măcar conectaţi. Spre exemplu, estimarea pentru preţul mediu ponderat trimestrial al gazelor naturale pe Bursa Română de Mărfuri a fost în 2018 de 74,86 lei/Mwh, în timp ce în Belgia, Olanda şi Anglia acesta s-a ridicat la peste 80 lei/Mwh.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
ANRM susținea că a fost aleasă ca punct de referință pentru calculul prețului de referință o piață de tranzit din Austria, și anume Central European Gas Hub AG (CEGH) situat în Austria, la Viena, având în vedere că este hub-ul cel mai important pentru comercializarea gazelor naturale din Europa Centrală și de Est, precum și faptul că piața de gaze naturale tranzacționale la hub-ul de la Viena era cea mai relevantă din punct de vedere al numărului tranzacțiilor, al volumelor de gaze tranzacționale, rezultând astfel un preț mai apropriat de nivelul prețului în Uniunea Europeană, considerându-se că este varianta cea mai potrivită
„La data efectuării studiului și aprobării metodologiei piața din România nu avea un caracter consolidat, prin comparație cu piețele de gaze naturale din Europa, care să ofere elemente relevante pentru stabilirea prețului de referință, volumele de gaze naturale tranzacționale pe Bursa Română de Mărfuri și O.P.C.O.M. ale pieței de gaze naturale din România erau foarte mici/irelevante, piața de gaze Locală dovedindu-se a fi netransparentă/imatură. Astfel, piața din România nu avea anvergura care să permită o sintetizare semnificativă a tranzacțiilor cu gaze naturale, atât din punct de vedere cantitativ, cât și al ritmicității derulării tranzacțiilor”, arăta autoritatea.
Acum, ANRM susține că prețul de referință al gazelor naturale ar trebui determinat prin raportare la indicii și prețurile existente pe piața din România, având în vedere că în ultima perioadă ponderea cantităților tranzacționale în sistem centralizat a crescut semnificativ. În plus, potrivit instituției, gazele naturale produse în România au fost valorificate în mare parte pe piața din România, ponderea exporturilor fiind nesemnificativă. În luna septembrie 2021, dintre toate tranzacțiile încheiate pe piețele centralizate, 99,7% au avut loc pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), astfel că indicele de preț mediu pentru tranzacțiile cu livrare în luna de referință al BRM poate fi considerat drept reprezentativ pentru tranzacțiile de gaze naturale produse în România.
ANRM propune acum ca prețul de referință să se stabilească raportat la prețurile medii ponderate rezultate din tranzacțiile cu livrare lunară derulate la BRM și OPCOM.
Între timp, prețurile gazelor tranzacționate în România sunt mai mari decât cele de la Viena. potrivit profit.ro.
De ce a fost schimbat prețul de referință în 2018
Ordinul din 2018 al ANRM a modificat un altul din 2008, care stabilea că preţul de referinţă pentru stabilirea redevenţei era de 495 de lei/1.000 de metri cubi. Modificarea a venit după ce, în anul 2010, Curtea de Conturi a anunţat că statul a fost prejudiciat cu peste 2 miliarde de lei, deoarece preţul de referinţă al redevenţelor nu a fost actualizat, stagnând la valoarea din 2008. Curtea a dispus atunci să se ia măsuri pentru modificarea preţului de referinţă.