Sursa foto: Pixabay
Un procent considerabil din populație încă folosește electrocasnice vechi de peste 10 ani, din clasă energetică inferioară, precum mașini de spălat sau frigidere, ce vor încărca foarte mult facturile în următoarea perioadă, atrage atenția Asociația RESPO DEEE. Reprezentanții săi susțin că programul Rabla pentru electrocasnice a fost un eșec din punctul de vedere al eficientizării consumului de energie, având în vedere că doar 40% din vouchere emise au fost folosite.
Scumpirea curentului electric va genera facturi mai mari începând cu sezonul rece, iar consumatorii caută soluții de a folosi mai puțin curent, pentru a nu depăși pragul de 255 KWh/lună, însă omit un aspect important, spun reprezentanții asociației: electronicele și electrocasnicele vechi, cu o clasă energetică inferioară, consumă mult curent, chiar și folosite ocazional.
Un procent considerabil din populație încă folosește electrocasnice vechi de peste 10 ani, din clasă energetică inferioară, precum mașini de spălat sau frigidere, ce vor încărca foarte mult facturile în următoarea perioadă, spune Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE, având în vedere statisticile colectării spre reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în România,
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
”În situația ideală, în care românii ar avea în casă doar electrocasnice noi, din clasa de consum A, atunci 80% dintre facturile la curent s-ar încadra în limita plafonată, adică nu vor depăși 255 KWh/lunar. Din nefericire, exact segmentul de populație cu venituri mici este expus depășirii pragului de 255 KWh/lunar, deoarece folosește încă electrocasnice cumpărate în urmă cu peste 10 ani, care consumă multă energie. Ei au ales să le repare, în tot acest timp, și nu să cumpere altele noi, sperând că le vor prelungi durata de viață. Din păcate, reparația electrocasnicelor vechi, considerată până de curând o practică recomandată, morală și necesară, nu mai este fezabilă în contextul actual. Odată reparate, electrocasnicele vechi vor consuma la fel de multă energie, astfel că nu va exista niciun impact pozitiv asupra facturilor. Soluția cea mai fezabilă este de înlocuire a electrocasnicelor vechi cu unele de ultimă generație, din clasa A, care consumă puțin și cu care ar fi siguri că se încadrează, la finalul lunii, până în plafonul de 255 KWh. Este adevărat, investiția în electrocasnice noi este costisitoare în prezent pentru mulți, dar, pe termen lung, va fi eficientă și le va permite oamenilor să le folosească zilnic fără frica facturii de la finalul lunii. Amortizarea investiției s-ar realiza în câțiva ani”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Exemple de costuri, consum, prețuri și economii la facturi
Trei tipuri de electrocasnice din casele românilor sunt cele mai mari consumatoare de energie electrică, spun reprezentanții asociației – frigiderele, mașinile de spălat haine și cele de spălat vase, și, tocmai de aceea, este indicat ca măcar acestea să fie încadrate în clasa energetică A.
”Un frigider de 330 L din clasa F consumă anual în jur de 300 kWh. Un produs similar, cu aceleasi caracteristici de volum, încadrat însă în clasa de energie E, consumă anual 258kWh, iar, dacă ar fi în clasa A, ar consuma anual doar 66 kWh. Diferența de consum între clasele energetice este astfel, în medie, de 50 kWh pe an, iar înlocuirea unui frigider din clasa energetică F cu unul din clasa A va duce la scăderea consumului anual cu 240 kWh.
Diferențele de consum între electrocasnicele de clasa E și cele de clasa A sunt astfel uriașe, iar impactul asupra facturilor la electricitate crește exponențial de la o clasă de consum la alta.
Problema care se pune constă însă în prețul de achiziție. Dacă un frigider din clasa F costă, spre exemplu, între 1900 Lei și 2800 lei, iar cel din clasa E, între 2200 lei și 3400 lei, cel din clasa A are un cost aproximativ de 4500 lei.
“Pentru cei care dispun de resurse, înlocuirea nu ar reprezenta nicio problemă. Pentru ceilalți însă, care reprezintă majoritatea, trebuie să se dezvolte programe eficiente și concrete care să încurajeze schimbarea periodică a echipamentelor vechi cu cele noi, performante, prin acordarea de vouchere”, continuă Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Există diferențe mari de consum între clase și în cazul mașinilor de spălat rufe, arată datele asociației. O astfel de mașină din clasa F ar consuma anual 175 KWh raportat la 100 de cicluri de spălare, iar una din casa A ar consuma anual doar 44 KWh raportat la același număr de cicluri de spălare. Există și aici diferențe mari de cost, o mașină de spălat din clasa E având un preț de 1740 Lei, iar aceeași mașină din clasa A ajunge să coste 3100 Lei la o capacitate de 9 kilograme.
Programul Rabla la electrocasnice “trebuie eficientizat”
În noul context social, reprezentanții Asociației RESPO DEEE consideră că programul “Rabla electrocasnice” trebuie să fie modificat și mult mai eficient. Cu toate că s-a bucurat de o mare popularitate, iar voucherele acordate de guvern s-au epuizat în doar câteva minute, programul nu a produs efectele scontate, pentru că aceste vouchere nu au fost, în marea lor majoritate, folosite, susțin cei de la RESPO.
Motivul a fost valoarea mică a voucherelor în comparație cu prețul piperat al produselor electronice din clase de energie eficientă.
“Dacă dai un voucher de 400 lei pentru cumpărarea unui frigider ce costă 4500 lei, atunci cei mai mulți vor renunța la această facilitate pentru că nu-și pot permite să plătească diferența de 4100 lei. Dacă însă valoarea voucherelor ar crește și ar ajunge, spre exemplu, la 2500 lei, atunci realitatea ar fi cu totul diferită. Programul Rabla pentru electrocasnice a fost definit ca fiind unul care urmăreste eficiența energetică, dar, în realitate, cel mai mare beneficiu a fost doar că s-au colectat deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) din casele românilor”, spune Pocol.
“Dacă luăm în calcul că doar 40% din vouchere emise au fost folosite, putem să spunem că programul a fost un eșec din punctul de vedere al eficientizării consumului de energie la electrocasnice, iar, luând în calcul colectarea DEEE-urilor, s-a ajuns la un cost de colectare de 16 RON/kg, ceea ce a creat multe probleme, per ansamblu, în toată piața de colectare. În concluzie, ajutorul acordat prin programul Rabla este prea mare pentru colectarea DEEE-urilor și prea mic pentru a încuraja înlocuirea electrocasnicelor energofage. Pentru a ajunge la un nivel de eficiență, trebuie ca acest ajutor să reprezinte o pondere de aproximativ 30% din valoarea produselor, așa cum s-a făcut în cazul EV, unde avem cea mai mare sumă de ajutor din partea statului din Uniunea Europeană”, spune Pocol.
”În contextul trecerii spre clase de consum mult mai eficiente cu scopul reducerii facturilor la energie, reciclarea electrocasnicelor scoase din uz sau stricate trebuie să devină o obligație, în primul rând, de natură morală. Conform statisticilor, doar 20% din deșeurile electrice și electronice sunt reciclate corect la nivel global. Restul de 80% sunt ori abandonate în mediul înconjurător, ori arse, afectând, în toate situațiile, solul, aerul și apa și, implicit, sănătatea oamenilor. Doar prin reciclarea corectă a acestora, vom putea susține economia circulară. Toate deșeurile de acest tip conțin materii prime ce pot fi reciclate și reintroduse în procesul de producție ca materii prime. În 2019, valoarea materiilor prime din echipamentele electrice și electronice generate a fost de 50,8 miliarde de Euro”, spune asociația.
În România, rata de reciclare DEEE a crescut de 5 ori raportat la anul 2008, însă chiar și așa ocupăm ultimul loc în UE cu o rată ce nu depășește 25%”, încheie Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Asociația Respo DEEE este un OTR (Organizație de Transfer de Responsabilitate), înființat în 2019, activ în procesul de colectare și reciclare DEEE.