Sursa foto: Unsplash / Junho Kwon
Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) solicită Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, luarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru evitarea dublării preţului la gaze în 2025, venind cu o propunere de Strategie Post Plafonare a Preţului în Energie, potrivit unei comunicări transmise de asociație.
Preţul gazelor naturale a atins luni pe Bursa TTF valoarea de 27,850 euro/MWh, un preţ de 10 ori (925%) mai mic faţă de perioada în care România implementa plafonarea preţului la gaze (277,660 euro/MWh – august 2022).
„În august 2022, românii achitau 0,31 lei/KWh pentru gazele consumate, astăzi achită 0,29 lei/kWh, adică cu 6% mai puţin. Mai mult, pentru a evita ca după 31 martie 2025, când expiră valabilitatea plafonării preţului la gaze, oamenii să achite preţuri duble la gaze, Asociaţia Energia Inteligentă solicită Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, luarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru atingerea preţului corect la consumatori. În acest sens, pentru a veni în sprijinul Executivului şi al românilor, înaintăm o propunere de Strategie Post Plafonare a Preţului în Energie”, a afirmat preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Guvernul României a aprobat în 2022 mai multe acte normative privind aplicarea unor măsuri pentru gestionarea efectelor creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale, care urmează să expire în 31 martie 2025. Astfel, legislaţia emisă a suspendat preţul din contracte şi a stabilit aplicarea unui preţ plafonat de 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici, cu plata de la bugetul de stat a diferenţei între costurile de achiziţie ale furnizorilor şi preţul plafonat, dacă costurile sunt mai mari de 0,31 lei/kWh.
„Dacă costurile furnizorilor erau mai mici decât 0,31 lei/kWh atunci furnizorul calcula în fiecare lună un preţ de vânzare compus din costurile de achiziţie la care se adaugă o marjă reglementată. Preţul gazelor în contractele de vânzare gaze, care sunt suspendate până în 31 martie 2025, sunt la un nivel de circa 0,55 lei/kWh, preţ care cel mai probabil va rămâne valabil cel puţin până în vara anului 2025″, se precizează în document.
Astfel, începând cu luna aprilie 2025, preţurile din facturi vor fi duble.
„Probabil în vara anului 2025 va reapărea timid concurenţa pe piaţa de gaze, dar care va aduce preţuri uşor mai mici, în cel mai fericit caz începând cu anul 2026. Această variantă va aduce toate riscurile care au existat în piaţă înainte de plafonarea preţurilor la gaze (unele clauze abuzive, creşteri de preţuri urmare a unor clauze din contract etc.).”, susţin reprezentanţii AEI.
Conform sursei citate, Asociaţia Energia Inteligentă solicită Guvernului luarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru atingerea preţului corect la consumatori, având în vedere că în lipsa unor acţiuni corespunzătoare derulate încă din 2024, la momentul încetării efectului acestor măsuri, preţul gazelor în facturile românilor ar putea fi dublu.
Astfel, pentru a evita ca preţul gazelor din contractele de vânzare gaze, care sunt duble în momentul de faţă, să devină preţ efectiv plătit de consumatori după data de 31 martie 2025, este necesară realizarea unor activităţi precum demararea urgentă a unei campanii masive de informare şi pregătire a consumatorilor în vederea reliberalizării pieţei la gaze.
Reprezentanţii AEI mai solicită profesionalizarea „câinilor de pază” ai unei pieţe libere – reorganizarea ANRE, Consiliul Concurenţei, ANPC şi înlocuirea în modul de lucru al acestora ca acţiuni principale elementele reactive – amendarea celor care încalcă legea după sesizarea unor abuzuri, cu acţiuni preventive şi de reducere a abuzurilor asupra consumatorilor şi prevenire a încălcării legii.
Pe lista de măsuri se mai află: înfiinţarea unei entităţi de Soluţionare alternativă a litigiilor de pe piaţa energiei, dezvoltată ca un Parteneriat Public cu o Asociaţie Non Profit de specialitate; suspendarea pe un termen de 3 ani a prevederilor din Codul Civil privind piaţa de energie prin care furnizorii pot să prelungească un contract de furnizare fără semnătura efectivă a clientului pe un contract/act adiţional.
Totodată, AEI consideră necesare reglementări ale pieţei. Printre acestea se numără organizarea de către ANRE (direct şi indirect) a unor sesiuni/acţiuni de ofertare concurenţială a gazelor naturale începând cu data de 1 aprilie 2024, pentru refacerea concurenţei.
Reprezentanţii asociaţiei fac referire şi la abonamentul la gaze solicitând, printre altele, aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada cu minimum de cost (perioada caldă) şi publicarea marjei comerciale pe facturile de gaze care, conform estimărilor AEI, înseamnă o reducere a preţului gazelor cu circa 2% (pe baza datelor din anul 2021).
Pe listă se mai află şi măsuri fiscale, precum: reducerea TVA de la 19% la 5% pentru următorul an pentru toate contractele nou încheiate (nu se aplică pentru contractele care sunt prelungite prin act adiţional), măsură care ar determina o scădere a preţului mediu al gazelor la consumatorul final casnic cu circa 16%; impunerea unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul ofertelor de preţ şi nu de a colecta bani la bugetul de stat.
Reprezentanţii AEI au făcut referire şi la măsuri pentru reducerea sărăciei energetice şi protejarea consumatorilor vulnerabili, precum extinderea aplicabilităţii legii de la “stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie” la “măsuri de diminuare a sărăciei energetice şi de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie”.
În scrisoarea adresată Guvernului sunt menţionate măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie şi creşterii eficienţei energetice la operatori şi consumatori, precum şi măsuri pentru cazuri de nefuncţionare a pieţei şi cazuri de urgenţă energetică – Planul de Urgenţă Energetică
„În viitor, când piaţa se va confrunta cu creşteri repetate de 20 – 30% ale preţului la nivel de câteva zile (5-10 zile consecutive), nu mai putem vorbi de o piaţă liberă pe deplin funcţională. O piaţă disfuncţională a energiei, cu un dezechilibru mare între cerere şi ofertă, impune o altă abordare, care trebuie legiferată. Este important să se stabilească când se aplică astfel de măsuri”, se mai precizează în informare.