Sursa foto: UTI
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Alin Burcea, a propus înfiinţarea unor fonduri de garantare pentru biletele de avion şi pentru agenţiile de turism în cazul falimentelor. El a spus că tema a fost prezentată membrilor ANAT în Adunarea Generală în cadrul căruia a fost ales preşedinte, transmite Agerpres. Unul dintre fonduri se va ocupa de garantarea biletelor pentru călători dacă dă faliment o companie aeriană, așa cum a fost cazul Blue Air.
“Să ducem mai departe proiectul celor două fonduri, care din diverse motive s-a oprit la un moment dat, şi anume fondul de garantare a biletelor de avion, care, după ceea ce s-a întâmplat cu Blue Air, eu cred că este vital în actuala conjunctură. Şi noi am pierdut bani, pentru că agenţiile, conform eticii, dacă o companie aeriană cade, trebuie să îi aduci pe oameni de acolo. Dar nu mai este cazul să dea bani Guvernul sau să piardă bani, pentru că în acel caz au pierdut bani 280.000 de oameni. Iar agenţiile au pierdut câteva milioane de euro. Firma mea, spre exemplu, a pierdut aproximativ 250.000 de euro şi dacă e să adunăm doar agenţiile mari sunt câteva milioane de euro. Dar dacă adunăm şi sumele pierdute de pasageri sunt câteva zeci de milioane de euro”, a afirmat preşedintele ANAT.
Acesta a explicat şi modalitatea de punere în practică a sistemelor de garantare: “E foarte simplu, nu trebuie să mai inventăm roata, trebuie doar să ne uităm la alţii ce au făcut mai bine. Sunt câteva ţări care au acest fond şi practic se colectează cum se colectează taxa de aeroport. Se colectează să zicem un euro şi la 24 de milioane de pasageri pe an, sunt 24 de milioane de euro. Ne propunem să strângem 100 de milioane, ca să fie suficient, şi ne oprim după ce am strâns banii respectivi. Şi al doilea fond, de garantare al agenţiilor pentru insolvenţă şi faliment, pentru că în momentul de faţă cu asigurările poţi să recuperezi ca turist 10-15-30%, ori până acum nu cred că a fost recuperat niciodată. Pentru că depinde de momentul în care dă faliment turoperatorul respectiv. E clar că dacă dă faliment în august, sumele sunt mari. Tot discutăm de acest fond de 10 ani, iar în Europa se practică. Am început discuţiile, am avut 3-4 întâlniri cu FNGCIMM, adică Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care asta fac, ei administrează fonduri. Domnul Florin Jianu este preşedintele Consiliului de Administraţie şi Dumitru Nancu este directorul general. Şi oamenii erau dispuşi să facă această treabă. Inclusiv cu domnul Ciolacu am discutat acum un an şi jumătate, şi ca preşedinte al Camerei Deputaţilor a fost încântat, a spus: “Da, domnule, este un proiect foarte bun, care face ca oamenii să nu mai piardă bani'”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În cazul fondului de garantare pentru agenţiile de turism, strângerea sumelor ar însemna o creştere a preţului pachetelor turistice, dar nu mare, având în vedere că ar trebui să cotizeze 2.400 de agenţii, a explicat Burcea.
“La fondul de garantare pentru agenţii, da, ar însemna o creştere a preţului pachetelor turistice. Dacă îl vom îndupleca pe primul ministru să ne sprijine la ambele fonduri, să ne dea un capital, ar fi extraordinar, pentru că la fondul de garantare a agenţiilor, dacă se întâmplă un eveniment nefericit repede, nu vom avea bani şi va trebui să ne împrumutăm. Dacă primul ministru dăruieşte masa şi ne oferă o anumită sumă să începem acest fond, ar fi extraordinar. Şi apoi banii se strâng, pentru că ideea e nu să fie o sumă mare ci să fie de la toţi, şi sunt 2.400 de agenţii, sunt milioane de turişti care călătoresc. Pentru că noi, de 15 ani, banii ăştia îi dăm la asiguratori. Nu era bine ca banii ăştia să fi rămas la noi să-i fi strâns în aceşti 15 ani? Mi-aş dori ca în două luni să îi punem la dispoziţie ministrului Oprea şi prim-ministrului un proiect de lege. Sigur că la Guvern sunt jurişti, oameni pregătiţi mult mai bine decât suntem noi, dar asta ar fi ideea principală”, a arătat preşedintele ANAT.
El a adus ca exemplu Belgia, unde există astfel de fonduri de garantare de 30 de ani. “Am avut o întâlnire cu preşedintele fondului din Belgia şi omul mi-a spus că e înfiinţat acest fond de 30 de ani. Au pierdut 20 de milioane în aceşti ani, dar tot mai aveau 36 de milioane. Este o modalitate prin care dai încredere turiştilor să meargă cu agenţii şi, doi, îşi recuperează turiştii toţi bani”, a spus Burcea.
Totodată, ANAT va solicita Guvernului extinderea programului de acordare a voucherelor de vacanţă şi pentru angajaţii companiilor private.
“Ideea de acordarea a voucherelor nu este etică, nu este normal ca noi firmele private să contribuim cu bani şi să se ducă în vacanţă doar cei de la firmele de stat. E corect? Nu e corect. Voucherele trebuie să rămână, trebuie să fie acordate în continuare, dar trebuie să fie extinse şi la mediul privat, la cei care de fapt le plătesc. Statul zice că nu are bani. Dar noi nu vă dăm bani?”, a punctat Burcea.
Noul preşedinte al ANAT îşi doreşte, de asemenea, scăderea TVA pentru pachetele turistice oferite de agenţiile de turism la 9%. “Şi vreau să mai luptăm pentru ceva, pentru că eu am o obsesie, pentru TVA de 9%. Iar nu este o chestie etică, hotelurile au 9%, restaurantele 9% şi agenţiile 18%. De ce? Sau cel puţin la intern să avem 9%, dacă ne dorim să sprijinim turismul intern”, a subliniat el.
De asemenea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Alin Burcea, a declarat că va solicita reprezentanţilor coaliţiei de guvernare înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Turism, organism care să se afle direct în subordinea premierului.
“Ceea ce ne propunem în primul rând este să ne zbatem pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Turism, pentru că, deşi suntem într-o relaţie excepţională cu actualul ministru, colaborăm foarte bine, ar trebui să avem o autoritate care să se ocupe de toate problemele turismului. Pentru că sunt 1.000 de probleme pe zi pe care trebuie să le rezolve ministrul şi echipa sa. Şi de asta ne dorim ca în viitorul mandat să avem o autoritate naţională pentru turism. Asta este o temă care nu ştiu dacă este neapărat vitală, dar este extrem de importantă”, a afirmat Burcea.
El a explicat paşii pe care ANAT vrea să îi urmeze pentru înfiinţarea unei autorităţi guvernamentale în subordinea premierului, care să se ocupe exclusiv de problematica turismului.
“Trebuie să discutăm şi cu reprezentanţii celor două partide, PSD şi PNL, cu această rugăminte şi să le spunem că noi integrăm activităţile şi din alte sectoare. În turism contează şi dacă plaja este sau nu în regulă, şi locurile de parcare de la Mamaia, şi WC-urile dacă sunt sau nu pentru grupurile de turişti, şi la ce oră sunt deschise muzeele. Cred că trebuie să existe o autoritate sub coordonarea primului ministru, care să se ocupe strict de toate temele astea”, a completat oficialul ANAT.
“Garantat şi celelalte organizaţii patronale îşi doresc acelaşi lucru, cel puţin cei cu care am vorbit eu. Avem această dorinţă toţi, pentru că sunt foarte multe teme. Şi nu mă refer doar la litoral. Sunt puncte comune specifice turismului. Există o Alianţă pentru turism şi eu am spus acum vreo 10 ani că va veni o zi în care preşedintele Alianţei pentru turism îi va fixa oră de întâlnire ministrului şi, până ies la pensie, aşa aş vrea să se întâmple. Dar nu este încă asociaţie, ar trebui să fie o federaţie patronală. Trebuie să fim toţi uniţi”, a adăugat noul preşedinte ANAT.
Alin Burcea este noul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), în perioada 2024 – 2026, acesta fiind al treilea mandat de lider ANAT pentru fondatorul agenţiei Paralela 45.
Potrivit unui comunicat ANAT, Alin Burcea este preşedinte fondator al Asociaţiei, având primul mandat în perioada 1990-1992, ulterior fiind reales preşedinte ANAT în perioada 2016-2018.