Sursa foto: Unsplash / Towfiqu Barbhuiya
Un procent 16,1% dintre gospodării au fost anul trecut în situaţia în care nu au putut achita la timp unele dintre cheltuielile curente importante (întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.), conform unei analize privind condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, în 2023, realizate de Institutul Naţional de Statistică, citate de Agerpres.
Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2023, cele mai frecvente cazuri au fost cele cu întreţinerea locuinţei (79,8%) şi cele cu energia electrică (75%).
„Plata ratelor la bănci reprezintă o prioritate pentru fiecare gospodărie. Cu toate acestea 7,0% dintre gospodării au menţionat că, din cauza situaţiei financiare precare, au înregistrat restanţe la ratele pentru diverse împrumuturi (altele decât împrumuturile pentru achiziţionarea unei locuinţe). Ponderea mai mică a acestor restanţe este, în principal, explicabilă prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, subliniază INS.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În 2023, ponderea gospodăriilor cu restanţe a scăzut cu 2,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, iar pe medii de rezidenţă cu 2,1 puncte procentuale în mediul urban şi cu 2,9 puncte procentuale în mediul rural. În mediul rural, 18,2% dintre gospodării au specificat că, în anul 2023, a fost cel puţin o situaţie în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuielile curente importante, mai mult cu 3,9 puncte procentuale faţă de gospodăriile din mediul urban.
Dacă membrii gospodăriilor din mediul urban au întâmpinat mai frecvent restanţe la achitarea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei (85,9% dintre gospodării), în mediul rural ponderea cea mai mare la restanţe s-a menţionat pentru plata cheltuielilor cu energia electrică (84,3% dintre gospodării).
La fel ca şi în anul 2022, fenomenul restanţelor în 2023 a fost mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii dependenţi (17,8%), al gospodăriilor formate dintr-un părinte singur cu cel puţin un copil minor în întreţinere (21,2%) şi al gospodăriilor formate din doi adulţi cu 3 sau mai mulţi copii minori în întreţinere (32,9%).
După statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că alte categorii de persoane neocupate (elev sau student, casnică şi altă persoană inactivă) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea gospodăriilor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 41,9%, iar dintre acestea 83,7% au înregistrat cel puţin o restanţă la plata cheltuielilor de întreţinere a locuinţei (apă, gaz, căldură) şi 80,7% la plata cheltuielilor de energie electrică.
Analiza INS mai semnalează că peste un sfert dintre gospodării (30%) au afirmat că au suportat cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielile curente ale gospodăriei, iar dacă se iau în considerare şi gospodăriile care au declarat că suportă cu oarecare dificultate cheltuielile curente ale gospodăriei (41,1%), se observă că aproape trei sferturi din totalul gospodăriilor întâmpină astfel de dificultăţi, mai puţin în cazul gospodăriilor din mediul urban (68%) şi mai mult în cazul gospodăriilor din mediul rural (74,9%).
Cele mai mari ponderi ale gospodăriilor care au făcut faţă cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielilor curente se regăsesc în cazul celor al căror cap de gospodărie are vârsta de 65-75 ani (33,4%), respectiv al celor cu vârstă de 75 de ani şi peste (38,8%) şi în cazul gospodăriilor al căror cap de gospodărie e din alte categorii de persoane neocupate (56,9%). În funcţie de tipul gospodăriei, dificultăţi foarte mari sau mari la plata cheltuielilor curente au întâmpinat gospodăriile formate dintr-o singură persoană cu vârsta de 65 ani şi peste (42,4%).
Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mică pondere a gospodăriilor în care opinia capului gospodăriei a fost aceea că face faţă cheltuielilor cu mare dificultate sau cu dificultate s-a înregistrat în regiunea Nord-Vest (19,4%), iar cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (36,5%).
Datele statistice au fost obţinute prin „Ancheta asupra calităţii vieţii”, desfăşurată în luna mai 2023, precizează INS.