Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Miniştrii Energiei din UE au convenit, la începutul acestei săptămâni, prelungirea, până în martie 2025, a măsurilor de reducere în mod voluntar a consumului de gaze, potrivit unui comunicat trimis presei. România, însă, este deja la minime record ale consumului, în condițiile în care industria consumă foarte puțin.
Măsurile UE de reducere a consumului au caracter de recomandare, dar este subliniat că reducerea consumului este necesară pentru că Europa nu știe dacă mai poate conta pe gazele rusești, de la anul. Sistarea totală a fluxurilor prin Ucraina este aproape sigură, după ce, acum două zile, ministrul Energiei de la Kiev, Herman Haluscenko, a precizat că tranzitul nu va continua. „Nu văd nicio posibilitate. Nu există nicio soluţie posibilă pe masă, în contextul actual. Suntem pregătiţi să punem punct. Dacă cineva spune că este o chestiune critică pentru supravieţuirea în timpul iernii, că este o chestiune care ţine de securitatea aprovizionării, asta este altceva. Dar nu văd un astfel de scenariu”, a declarat ministrul ucrainean.
Ţările blocului comunitar au stabilit în 2022 un obiectiv voluntar care prevede reducerea consumului lor de gaze cu cel puţin 15%, comparativ cu media din ultimii cinci ani – una dintre numeroasele măsuri adoptate după ce Rusia a scăzut semnificativ livrările de gaze în Europa, ceea ce a provocat probleme de aprovizionare şi a dus la creşterea record a preţurilor. Ca rezultat, 2023 a fost anul cu cel mai mic consum de gaze din ultimul deceniu.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pentru România, consumul de gaze din 2023 a fost cel mai mic din ultimele decenii, pe fondul închiderii aproape totale a marilor capacități industriale din chimie, siderurgie, metalurgie. Datele obținute de Economedia arată că consumul de gaze a fost de 9,6 miliarde de metri cubi în 2023, cel mai mic nivel din ultimii zece ani cel puțin. Chimia este, de departe, cel mai mare consumator de gaze al țării. România mai are funcțional combinatul Azomureș, dar acesta, motivând prețurile mari de achiziție a gazului, a suspendat producția aproape tot anul 2023. Abia în ianuarie 2024 producția a fost reluată, însă aceasta rămâne la 65% din capacitate.
În acest moment, consumul de gaze al României este mai mult susținut de populație, prin termie și centralele individuale, nu de industrie, o situație complet inversă celei unei economii sustenabile. În aceste condiții, România nu are ce să mai reducă din consum. O spune chiar Ion Sterian, directorul Transgaz, operatorul Sistemului Național de Transport gaze.
„Consumul pentru 07.03.2024 este de aproximativ 39 milioane de metri cubi, din care:
– consum industrial aproximativ 13 milioane de metri cubi (33%)
– consum populație și asimilați aproximativ 26 milioane de metri cubi (67%)
Exact invers față de statele occidentale industrializate puternic. Acolo e cam 30% populație, 70% industrie… Nu putem reduce consumul. La populație, în niciun caz, industrie nu prea mai avem”, a declarat Ion Sterian pentru Economedia.
Imediat după apariția comunicatului de la UE, cu recomandarea de a reduce și mai mult consumul, ministrul Energiei Sebastian Burduja a venit cu o poziție contrară celei a Bruxelles-ului arătând că România nu numai că nu anticipează reducerea consumului de gaz, dar spune că România îl va crește, prin începerea exploatării în Marea Neagră, cu start în 2027, care ar urma să facă din țara noastră primul producător din UE, repornirea combinatelor chimice și extinderea rețelei de gaze în teritoriu.
Dacă în ceea ce privește termia putem să considerăm că aceasta va contribui la creșterea consumului, două mari termocentrale fiind deja lansate în licitație de construcție, Craiova și Constanța (160 și 200 MW), extinderea rețelei se face timid, iar de repornirea chimiei, aproape nimic. Faptul că industria nu mai consumă, deși prețul gazului a scăzut de aproape 10 ori față de 2022, poate fi pusă fie prin optimizarea la maximum a consumurilor energetice, fie prin faptul că, pur și simplu, nu mai funcționează cu gaz. De altfel, într-un răspuns recent către Economedia, Burduja a spus că exact așa arată lucrurile. „Trebuie avut în vedere că prețurile au scăzut la niveluri mai mici față de anii anteriori, însă nu au revenit la nivelul de dinainte al pandemiei. Nici consumul nu a revenit la nivelul anilor 2020. Totodată, gazul este combustibil de tranziție, și mulți agenți economici au investit în surse alternative/verzi, pe bază de resurse regenerabile, reducându-și astfel consumul de gaze”, a spus ministrul. Traducerea: firmele au cam renunțat la gaz. Dacă au renunțat la gaz, atunci e neclar cum se repornește chimia, mai ales că fabricile de îngrășăminte din fostul gigant Interagro sunt închise de mult timp. Trei au fost cumpărate de grupul Pambac, controlat de Eusebiu Guțu, dar nu au fost puse în producție, încă două sunt la vânzare, dar la multiplele licitații organizate de lichidator nu s-a prezentat nimeni interesat.
Înainte de război, grupul rus Gazprom exporta anual aproximativ 177 miliarde metri cubi de gaze, prin mai multe conducte, spre pieţele sale cheie din Europa şi Turcia. Acum, exporturile au scăzut cu 70%. Pierderea rutei de tranzit prin Ucraina ar urma să diminueze semnificativ accesul Rusiei la piața europeană. În fapt, gazul rusesc continuă să-și găsească drum către Europa, numai că vine prin alte căi, una din ele fiind cea turcă, gazoductul Southstream. Ajungând în Turcia, este vândut ca produs turcesc, nu rusesc, așa că poate urca pe conducte către țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv în, și prin România.
România este printre puținele țări din Europa care pot asigura mare parte din consumul intern din surse proprii. Avem trei mari producători: Romgaz, Petrom și BSOG, în Marea Neagră. De asemenea, avem și legături prin gazoducte cu toți vecinii, cu excepția Serbiei, și putem aduce gaze din import atât pe ruta sudică, prin Bulgaria, cât și din Vest, prin Ungaria.