Sursa foto: Pixabay
Cel mai mare producător de îngrășăminte din România, Azomureș, și-a sistat producția, în decembrie 2021, motivând că prețurile extrem de ridicate la gaze face nerentabilă activitatea. Oficialii fabricii, controlată de gigantul elvețian Ameropa, au precizat că intenționează să reia producția atunci când condițiile din piața gazelor vor fi prielnice. În acest moment, țara noastră practic nu mai are producție de îngrășăminte, dat fiind că doar două din combinatele din grupul InterAgro, al omului de afaceri Ioan Niculae (în prezent, încarcerat) mai produc câte ceva – Slobozia și Turnu Măgurele, iar alți producători de calibru numai sunt.
Pentru că agricultura intensivă nu poate exista fără fertilizatori, am încercat să aflăm care sunt soluțiile pentru ca fermierii să producă și în 2022 iar securitatea alimentară a României să nu fie periclitată.
Agricultura începe cu faptul că nu are competențe în domeniul energiei, îngrășămintele însemnând, pe trei sferturi, gaz, precizând că există un minister dedicat pentru aceste probleme. Totuși, MADR spune că a ridicat problema în Guvern.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Facem precizarea că în completarea măsurilor Ordonanței de Urgență a Guvernului. nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, prin acte normative cu caracter de urgență sunt propuse noi măsuri de plafonare a prețului la electricitate și gaze și de creștere a plafonului de consum, iar facturile emise eronat de furnizori vor fi recalculate și retransmise beneficiarilor fără aplicarea de sancțiuni suplimentare (debranșare, aplicare penalități”, spune ministerul, la solicitarea Economedia.
Cât despre ce ține propriu-zis de Agricultură, ei bine, „concret”, iată despre ce face instituția:
„În cursul lunii decembrie 2021, Comisia Interministerială pentru autorizarea îngrăşămintelor a analizat rezultatele testării îngrășămintelor din anul I și II la diferite culturi, în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate cu menţiunea RO – ÎNGRĂŞĂMÂNT, pentru utilizarea şi comercializarea în România.
Urmare acestei analize, au fost autorizate următoarele:
- îngrășăminte testate în anul I care au fost autorizate provizoriu – 16 produse corespunzătoare unui număr de 3 societăți producătoare;
- îngrășăminte testate în anul II care au fost autorizate definitiv – 40 produse corespunzătoare unui număr de 6 societăți producătoare;
- a fost aprobată extinderea autorizației definitive pentru un produs”.
Practic, MADR a autorizat pe repede înainte mai multe produse de import, astfel încât să poată fi cumpărate de către agricultorii români, care să poată astfel comepnsa deficitul de ofertă internă. Care sunt aceste produse și de unde sunt ele, ministerul nu dă detalii, deși Economedia.ro a întrebat expres despre acest lucru.
Deocamdată, acestea ar fi măsurile de la Agricultură. De la Energie, deocamdată știm ce s-a anunțat: că se analizează diferite măsuri de sprijin ale industriei, în contextul scumpirii galopante ale gazului și energiei. Detaliile sunt puține și vizează, teoretic, evantuale măsuri de compensare pe achiziția de certificate „verzi”, certificate de emisie CO2. Deocamdată, însă, nimic concret.
Din ce în ce mai mult teren fertilizat, din ce în ce mai mult din import
Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2021, circa 8,6 milioane de hectare de teren agricol și arabil au fost fertilizate cu diferite tipuri de îngrășământ, o creștere cu 1,2 milioane de hectare față de 2020 și cu peste 2 milioane hectare față de 2018. Pe cele 8,6 milioane de hectare au fost aplicate 922 de mii de tone de fertilizanți (peste jumătate, azotați), cu 200 de mii de tone peste cantitatea din 2020.
Aprovizionarea cu fertilizatori depinde de importuri, iar acest lucru se vede din datele Institutului Național de Statistică. În 2020 (ultimele date diseminate), România a importat de 250 de milioane de euro îngrășăminte, care se adaugă evident producției cumpărate din intern. A existat și export, doar 110 milioane de euro, ceea ce face din țara noastră importator net.
Nu există încă datele pe 2021, însă valorile au crescut, adâncind deficitul comercial sectorial, pentru că prețurile internaționale ale fertilizatorilor au crescut aproape la fel de abrupt ca cele ale gazului, din moment ce 60 – 70% din costurile fabricării de îngrăminte reprezintă achiziția materie prime – gaz.
Suprafața terenurilor pe care s-au aplicat îngrășăminte chimice și cantitățile de îngrășăminte în echivalent substanță activă (sursa: MADR)
| Nr.crt. | Specificație | Total agricultură | |||
| Anul 2020 | Anul 2021 | ||||
| Suprafaţa | Cantitate | Suprafaţa | Cantitate | ||
| -ha- | -tone- | -ha- | -tone- | ||
| 1 | Îngrăşăminte aplicate – total, din care: | 7.522.224 | 738.453 | 8.693.382 | 922.487 |
| 1a | -azotoase | 6.054.277 | 468.891 | 6.474.280 | 538.610 |
| 1f | -fosfatice | 3.664.808 | 187.577 | 4.582.767 | 265.678 |
| 1p | -potasice | 1.995.461 | 81.985 | 2.157.675 | 118.199 |
În tot acest context, când oricum nu putem asigura, nici pe departe, necesarul de fertilizatori al fermierilor din intern, a venit închiderea Azomureș.
„De la jumătatea lunii decembrie producția de îngrășăminte pentru Târgu-Mureș este oprită. Suntem la o lună și jumătate(două luni – n.r.) de la acest moment și cel puțin astăzi nu se întrezărește vreo soluție sau speranța pentru a porni producția în cel mai scurt timp. Producția pe ianuarie, 140.000 de tone, lipsește de pe piață, urmează februarie-martie, 400.000 de tone nu vor fi la dispoziția fermierilor din România”, spune Ovidiu Maior, director comunicare Azomureș, citat de Digi24.ro.
Situația nu este singulară pentru România, și alte state europene au probleme în a-și asigura necesarul de îngrășăminte (și alte fabrici s-au închis), dar o particularitate pentru România este că nu mai are, în prezent, nicio fabrică mare care să producă. Din șapte combinate mari, Azomureș, Bacău, Făgăraș, Piatra Neamț, Slobozia, Turnu Măgurele și Săvinești, acum se mai produc ceva cantități doar la Slobozia și Turnu Măgurele, potrivit informațiilor oferite de fostul ministru al Agriculturii Petre Daea.
Acesta a descris, pe scurt, situația din agricultură, cu penuria de îngrășăminte.
„Dificilă situație. Îngrășămintele sunt pentru femier ca medicamentele, în spital. Nu le ai când trebuie, pericol pentru pacient. Azomureșul este ultima unitate mare de producție din țară. De unde, înainte de 1980, aveam 11 combinate, iată care este situația acum. Este mare nevoie de ce produce Azomureș și , trebuie să înțelegem, când dispare din piață un actor economic de asemenea calibru, un altul sau alții îi iau locul, dar nu știm nici cine. nici la ce preț și nici cum pot asigura fluxul de care are nevoie fermierul român. Iată care este legătura între energie și ce pune românul pe masă. Un input mai scump în fabrica de îngrășăminte duce la un input mai mare la fermier, care duce la o cheltuială mai mare a alimentelor, care erodeazaă puterea de cumpărare a românului”, spune Daea, citat de Cotidianul.ro.
Potrivit acestuia, un factor care poate amplifica situația aprovizionării cu îngrășăminte este și că marii producători mondiali contingentează exporturile, adică au pus taxe mari la export, tocmai pentru ca producția să rămână cu prioritate pentru agricultura locală. În această situație sunt Rusia, China, Turcia, Egipt.
Direct de la cei afectați
Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, una dintre cele mai mari afaceri agroindustriale românești, explică soluțiile pe care le are la problema îngrășămintelor. Omul de afaceri spune că, într-adevăr, îngrășămintele de producție locală nu prea mai există. Are însă alternative.
„Avem oferte și din Serbia, și din Ungaria, și din Bulgaria. Noi tocmai ce-am cumpărat un tren de îngrășăminte din Bulgaria. Prețul este cam de 3-4 ori mai mare ca anul trecut, atât de mult s-au scumpit. Dacă ar fi să calculez un impact pe lanț, dacă îngrășămintele obișnuiau să conteze 10-15% din costurile producției, acum se vor duce spre 40%. În consecință, produsul finit se scumpește și el, cu până la 50%”, arată Anghel.
Potrivit acestuia, faptul că nu mai avem nicio fabrică importantă de îngrășăminte în România este rezultatul politicii în agricultură de 30 de ani.
„Pe noi, ne definește ca țară agricultura, odinioară era și industria, care este și domeniul care înregistrează, an de an succese notabile. Numai că aceste succese se datorează mai mult oamenilor care au avut curajul și disponibilitatea să se asocieze, să muncească, să aducă cele mai noi tehnologii, să riște, decât politicilor guvernamentale”, mai spune fermierul.
Cerealcom Dolj este un grup agroindustrial integrat care exploatează (proprietate, arendă, concesiuni) circa 25.000 de hectare de teren și operează fabrici de prelucrare a produsului agricol primar. Grupul Cerealcom Dolj se află în topul celor mai mari proprietari de terenuri arabile din România.
Că 2022 va reprezenta un an în care fertilizarea terenului agricol va scădea, la nivelul fermierilor români, este o opinie venită și de patronatul companiilor din panificație. Ca și consecințe: producție mai mică și produse mai scumpe.
„Majoritatea fermierilor o să administreze o cantitate mai mică de îngrășăminte la cultură grâului și porumbului, principalele culturi, de bază și probabil de aici, în primul an, influența va fi direct proporțională cu cantitatea de îngrășăminte pentru că solul mai are din anii trecuți, dar în anii 2-3 dacă se mențin aceste cheltuieli mari cu îngrășămintele, producția va scădea sub 50%”, spune, la rândul său, Aurel Popescu, de la patronatul companiilor din panificație ROMPAN.
2022 va fi un an greu pentru fermieri, spune, pentru Economedia.ro, un reprezentant al grupului libanez Maria, care deţine companiile Maria Trading şi Agro-Chirnogi. Compania susține că va fertiliza mai puțin, și doar din import, pentru că nu are ce lua din intern.
„Luăm și noi ce putem, din Serbia, din Bulgaria, de la ruși. Dacă aici nu mai avem de unde… Ministerul Agriculturii, Guvernul, ar trebui, poate, să facă ceva și pentru fermieri, așa cum se pot plafona prețurile la electricitate și gaze, poate ceva pentru fermieri poate făcut. Acum e problema, pe termen scurt, că nu cred că gazul va mai rămâne mult timp la aceste niveluri, va mai scădea”, spune oficialul companiilor agricole.
Potrivit acestuia, singura măsură concretă pe care ar fi văzut-ul de la MADR, în sprijinul fermierilor, pe problema fertilizanților 2022, este autorizarea la vânzarea în intern a unor categorii de îngrășăminte de la producători din țări vecine, adică ce a precizat și pentru publicația noastră ministerul. Practic, această măsură facilitează fermierilor români importurile de la vecini, dar, în condițiile în care producția internă lipsește, este una din puținele soluții rămase.
România are o suprafață de teren agricol de circa 9 milioane de hectare, a șasea cea mai mare din UE, pe aproape toate fiind aplicate tratamente cu fertilizanți. Anul 2021, și ca urmare a creșteri până spre maxim a aplicării de îngrășăminte pe tarlale, a reprezentat un maxim istoric pe aproape toate categoriile de recolte.
Fertilizarea în agricultură trebuie, conform MADR, efectuată în regim controlat, astfel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către culturile agricole a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele chimice şi organice aplicate.
O bună practică agricolă impune adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la însuşirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienţi se face în funcţie de o serie de factori dintre care menționăm: rezerva de nutrienţi a solului, condiţiile climatice locale, cantitatea şi calitatea producţiei prognozate, tipul îngrășământului sau tehnologiile de cultură alese.