Sursa foto: Comisia Europeană
Cele 672,5 miliarde de Euro pe care Uniunea Europeană s-a angajat să le investească în redresarea post-pandemie se află sub riscul corupției și a deturnării din cauza unei serioase lipse a mecanismelor de transparență și tragere la răspundere, conform unei analize făcută de ONG-uri din mai multe țări europene.
Deși UE va examina inițial planurile, gestionarea și supravegherea cheltuielilor din PNRR se vor face la nivel național, Comisia Europeană declarând că sistemele naționale de control ale statelor membre vor servi drept principalul instrument pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii.
Ce relevă analiza?
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Analiza, publicată astăzi de nou formata coaliție Open Procurement EU, studiază modul în care 22 de state membre UE plănuiesc să cheltuiască fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).
Principala descoperire este faptul că 20 de țări nu plănuiesc să publice informații despre destinatarii acestor fonduri.
Analiza arată că doar o singură țară – Suedia – s-a angajat să publice rapoartele de audit și rapoartele sale către Comisia Europeană. O îngrijorare suplimentară este că informația nu va fi disponibilă de la Comisia Europeană. Mai mult, șapte țări nu și-au asumat deloc transparență în cheltuirea acestor fonduri. Ele sunt Austria, Croația, Danemarca, Germania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
Unde se situează România?
Țara noastră se află pe o poziție fruntașă a topului, în urma Suediei, la egalitate cu Bulgaria și (scor de 50%). Acest fapt se datorează și promisiunilor făcute de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la pagina 1.288 din PNRR.
Analizarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență arată că deși două treimi (68%) menționează publicarea din oficiu a informațiilor, acestea sunt doar angajamente vagi de a publica mai multe informații generale. Doar trei țări – Bulgaria, România și Suedia – au avut un punctaj bun la capitolul comunicare din oficiu.
Puncte (din 6) pentru transparență și responsabilitate:
- 4 puncte: Suedia
- 3 puncte: România, Bulgaria
- 2 puncte: Belgia, Cehia, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia, Spania
- 1 punct: Lituania, Luxembourg
- 0 puncte: Austria, Croația, Danemarca, Germania, Polonia, Slovacia, Slovenia
Metodologie
Autorii au analizat Regulamentul 241/2021 și Planurile Naționale de Redresare și Reziliență a 22 state membre (cele disponibile în luna mai 2021) pentru a căuta în acestea angajamente de transparență și responsabilitate când vine vorba de supravegherea cheltuirii fondurilor. Punctajele au fost stabilite astfel:
- 1 punct (sau 16% din greutatea totală posibilă) atunci când există o mențiune explicită a unui anumit angajament (de exemplu, dacă există o mențiune clară că informațiile privind cheltuielile MRR vor fi făcute publice
- 0 puncte atunci când nu există o astfel de mențiune în planul MRR al unei țări.
Mecanismul de Redresare și Reziliență este o intervenție istorică din partea UE ce constă în fonduri de 672,5 miliarde de Euro sub formă de împrumuturi și granturi pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei.
Coaliția Open Procurement EU lucrează la nivel național și european pentru a duce mai departe principiile transparenței în achizițiile publice făcute la nivel european. Coaliția include organizații precum Access Info Europe (Spania), ePaństwo Foundation (Polonia), Funky Citizens (România), K-Monitor (Ungaria), Open Contracting Partnership, Parliament Watch (Italia), Transparency International EU, Transparency International Lituania și Transparency International Portugalia.