Analiză Reuters: Companiile occidentale se luptă cu „jumătățile de ieșire” din Rusia

vladimir putin, rusia, presedinte rus, kremlin, moscova Sursa foto: Kremlin.ru

Companiile occidentale care mențin o prezență în Rusia pentru a furniza bunuri esențiale, cum ar fi alimente și medicamente, încearcă să atingă un echilibru între guvernul președintelui Vladimir Putin și susținătorii Ucrainei, arată Reuters, într-o analiză.

Peste 400 de companii s-au retras din Rusia de la lansarea atacului său asupra Ucrainei pe 24 februarie, potrivit unei liste întocmite de Jeffrey Sonnenfeld, profesor la Yale School of Management. Aceste firme au lăsat în urmă active care valorau sute de miliarde de dolari în total înainte de invazie.

Cu toate acestea, aproximativ 80 de companii și-au păstrat prezența, chiar dacă au suspendat noi investiții și afaceri. Multe dintre acestea sunt companii de consum și farmaceutice care susțin că retragerea ar dăuna în mod semnificativ populației ruse. Unele dintre aceste companii sunt, de asemenea, îngrijorate de repercusiunile legale pentru angajații lor din țară în cazul în care guvernul rus va riposta.

„Companiile cred că nu pot abandona cu ușurință micile întreprinderi rusești și consumatorii care se bazează pe ele”, a declarat Bruce Haynes, co-președinte global al comunicațiilor de criză la firma de relații publice SVC+FGH, care a consiliat companiile cu privire la retragerea lor din Rusia.

Giganții de bunuri de larg consum, cum ar fi PepsiCo, Procter & Gamble și Nestle au declarat că își vor păstra prezența în Rusia pentru a furniza articole de bază pentru nutriție și igienă, cum ar fi lapte și scutece.

Odată cu creșterea numărului de victime și a refugiați din conflictul din Ucraina, se formează și mai multă presiune pentru ca aceste companii să se retragă complet din Rusia.

„Presiunea (de retragere) va crește”, a declarat directorul executiv al BSR, Aron Cramer, care consiliază companiile în probleme de mediu, sociale și guvernanță corporativă (ESG).

Katie Denis, responsabilă de comunicații și cercetare la Consumer Brands Association, un grup comercial din care sunt parte și Pepsico, Coca-Cola și P&G, a declarat că membrii săi, în general, nu susțin acțiunile Rusiei în Ucraina, dar că rușii care nu sunt implicați în conflict nu trebuie făcuți să sufere pentru asta.

Companii farmaceutice precum Pfizer, Bayer din Germania și Eli Lilly au spus că vor opri operațiunile neesențiale în Rusia, dar intenționează să continue să furnizeze medicamente pentru boli precum diabetul și cancerul. Ei au remarcat că medicamentele eliberate pe bază de rețetă au fost excluse de la sancțiunile internaționale, deoarece servesc unei nevoi umanitare esențiale. Cu toate acestea, în ultimele zile, chiar și acele bunuri au intrat sub control.

Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskii a cerut săptămâna aceasta companiilor farmaceutice să se alăture conglomeratelor care se retrag complet din Rusia.

Sonnenfeld, a cărui listă a fost preluată de activiștii pentru drepturile omului pentru a face presiuni asupra companiilor globale să părăsească Rusia, a cerut, de asemenea, o astfel de mișcare.

Unele companii de medicamente au sprijin din partea acționarilor lor. Josh Brockwell, de exemplu, director la firma de investiții Azzad Asset Management, a declarat că sprijină decizia Pfizer de a continua să furnizeze produse în Rusia. „Nu cred că oamenii ar trebui să sufere pentru acțiunile guvernului (rus)”, a spus el.

Multe companii farmaceutice din SUA spun că nu produc medicamente în Rusia, dar unii colegi europeni, inclusiv Bayer și Novartis SA din Elveția, mențin fabrici de producție în țară.

Putin a declarat săptămâna trecută că Rusia ar putea confisca activele companiilor care își abandonează operațiunile în țară. Procurorii ruși au avertizat, de asemenea, unele companii occidentale că angajații lor ar putea fi arestați dacă ar opri producția de bunuri esențiale, a spus o persoană familiarizată cu chestiunea.

Directorul de marketing al British American Tobacco, Kingsley Wheaton, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că renunțarea la afaceri sau oprirea vânzării sau fabricării produselor sale va fi considerată de Rusia un faliment penal, care ar putea expune personalul său din țară la urmărire penală.

Alte provocări cu care se confruntă companiile de consumatori care încă operează în Rusia sunt procesarea tranzacțiilor sub sancțiuni bancare și asigurarea materiilor prime, a declarat Jack Martin, un manager de fond la Oberon Investments, care deține pachete de acțiuni la Unilever, Diageo, Burberry, GSK, Eli Lilly și Nike.

„Prima de risc pentru investițiile în companii care fac afaceri în Rusia a crescut”, a spus Martin.

Companiile încearcă să găsească modalități de a liniști toate părțile. Pfizer și Eli Lilly, de exemplu, au spus că vor pune deoparte orice profit fac din vânzările din Rusia și îl vor aloca pentru ajutor umanitar. Novartis și Bayer au promis fiecare milioane de dolari pentru ajutorarea Ucrainei.

Unele companii rămân în Rusia în timp ce caută părți care să cumpere sau să preia operațiunile lor locale. British American Tobacco’s a spus că compania încearcă să facă acest lucru „rapid”. Părțile interesate ar putea include distribuitorul său rus de 30 de ani, a spus un reprezentant al companiei.

Multe companii sunt, de asemenea, preocupate de ce s-ar întâmpla cu unitățile lor în absența lor. O fabrică de alimente abandonată, de exemplu, ar putea fi reutilizată de Rusia pentru a furniza trupe care luptă în Ucraina.

Unii investitori doresc ca companiile să ia în considerare modul în care ar putea finanța indirect războiul plătind taxe. Hannah Shoesmith, director la managerul de active Federated Hermes, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că companiile trebuie să „se gândească cu atenție” la orice taxe pe care le plătesc guvernului rus și dacă produsele și serviciile pe care le oferă merită acest risc.

Companiile care au părăsit Rusia pot avea dificultăți să-și recupereze proprietățile și activele odată ce sunt expropriate. Tiffany Compres, partener al firmei de avocatură FisherBroyles, a declarat că companiile pot da în judecată Rusia în locuri internaționale, cum ar fi Centrul Internațional de Soluționare a Disputelor privind Investițiile, dar astfel de cazuri pot dura ani de zile și Rusia nu poate fi forțată să plătească.

„Chiar dacă compania câștigă cererea, Rusia are reputația că nu plătește”, a spus Compres.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: