Foto: Dreamstime
Creșterea economiilor periferice din Europa ia avânt datorită banilor alocați prin mecanismul de redresare și reziliență și instrumentul de asistență pentru preaderare, dezinflația încetinește la nivel global, iar distanța începe să joace din nou un rol important în comerțul bilateral dintre țări, sunt principalele concluzii ale celei mai recente analize Global Economy Watch (GEW) realizată de PwC. economia României este marcată de o creștere mai lentă decât se anticipa, arată analiza.
”În timp ce alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est au creșteri însemnate, economia României este marcată de o creștere mai lentă decât se anticipa, după ani în care a avut cel mai bun ritm din regiune. Totodată, țara noastră se află în procedură de deficit bugetar excesiv, fiind foarte probabilă și o depășire a țintei stabilite pentru acest an, iar inflația rămâne ridicată. Încetinirea economiei este atribuită atât contextului intern, cu multiple runde de alegeri, care conduc la cheltuieli guvernamentale mai mari, dar și contextului extern. Pentru o creștere economică sustenabilă, este nevoie de un cadru mai atractiv pentru investiții și continuarea implementării reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până în 2026”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
Economiile europene periferice vor impulsiona creșterea în acest an
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În mai, Comisia Europeană a îmbunătățit previziunile privind creșterea economică a UE în 2024 la 1%, ușor peste proiecția PwC de 0,8%. Blocul a înregistrat o creștere de 0,3% în al doilea trimestru, egalând creșterea înregistrată în primul trimestru.
Anul acesta, cea mai mare parte a creșterii economice de pe continent va proveni de la economiile periferice. De exemplu, Albania, Polonia și Cipru ar urma să înregistreze o creștere de 3,5%, 3,4% și, respectiv, 3,0%, comparativ cu o creștere de mai puțin de 1,5% prevăzută pentru Franța și Germania. Într-o anumită măsură, acest lucru reprezintă un succes politic. UE a utilizat Fondul de redresare și reziliență și Instrumentul de asistență pentru preaderare pentru a stimula creșterea economică în schimbul reformelor structurale, principalii beneficiari fiind țările de la periferie. De exemplu, până în 2026, Grecia și Croația vor beneficia de investiții prin Fondul de redresare cu sume echivalente cu 16 % și, respectiv, 13 % din PIB.
Ritmul dezinflației globale încetinește
Inflația globală în economiile membre ale OCDE a scăzut de la un vârf de 10,7% în octombrie 2022 la aproximativ 5,6% în iunie 2024. Cu toate acestea, inflația la nivelul serviciilor rămâne ridicată. Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat că ultima etapă a dezinflației va fi probabil cea mai greu de realizat, după ce avantajele rapide (efectele de bază, scăderea prețurilor la energie, îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare) au trecut. Pentru majoritatea economiilor, cum ar fi Regatul Unit și zona euro, ciclul de reducere a dobânzilor a început deja.
Marile economii importă din ce în ce mai mult din țări mai apropiate ca distanță
Pentru marile economii europene si SUA, distanța ponderată în funcție de schimburile comerciale față de principalii lor parteneri comerciali este în scădere. Astfel, distanța medie dintre Franța și Italia și principalii parteneri de export au înregistrat scăderi de -5% și, respectiv, -4% în 2023, față de anul precedent. Între SUA și principalii săi parteneri de import, distanța a fost mai mică cu aproximativ 3%, cea mai mare scădere anuală din ultimii 20 de ani. Situația este similară și pentru Regatul Unit.
Motivul principal este că cele mai mari economii ale lumii și-au redus semnificativ expunerea față de Rusia de la invazia Ucrainei. De asemenea, SUA și Regatul Unit și-au redus în 2023 schimburile comerciale cu China, cu -19% și, respectiv, -3% în termeni reali, față de 2019.
Importurile din țări mai apropiate sunt în creștere. De exemplu, în 2023, Italia, Franța și Germania au crescut proporția importurilor din interiorul UE cu 11%, 8% și, respectiv, 7%.
Stimulentele guvernamentale accelerează, de asemenea, agenda reshoring, nearshoring sau friendshoring, în special în sectoarele economiei considerate strategice sau sensibile. Aceasta se referă fie la întoarcerea operațiunilor în țara de origine, fie la alinierea treptată a lanțurilor de aprovizionare la țări care sunt mai apropiate din punct de vedere geografic sau din punct de vedere al sistemelor lor economice, politice și instituționale.
Dinamica populației din Africa va determina viitoarea creștere economică globală?
Până la sfârșitul deceniului, se așteaptă ca Africa să fie singurul continent cu o rată a fertilității de peste 2,1. Cele mai recente estimări arată că, până în 2100, populația Africii ar putea reprezenta o treime din populația globală, față de mai puțin de o cincime în prezent. În curând, Africa va avea o populație în vârstă de muncă mai mare decât Europa și America de Nord.
Toate cele mai bogate 15 țări din lume au rate de fertilitate sub rata de înlocuire, iar multe dintre ele mult sub acest nivel. Economiile avansate se confruntă cu o îmbătrânire dramatică a populației; se estimează că ponderea persoanelor de peste 65 de ani din Europa va crește cu 11 puncte procentuale, ajungând la 32% până în 2100.
O opțiune pentru a susține creșterea economică este de a căuta lucrători în străinătate. În cea mai recentă actualizare, ONU și-a revizuit în creștere previziunile privind migrația netă pentru majoritatea economiilor G7 în următoarele decenii. De asemenea, odată cu îmbătrânirea demografică, este probabil să se pună și mai mult accentul pe valorificarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială generativă (AI), pentru a stimula productivitatea și, prin urmare, creșterea economică.