Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Planul guvernului de a face economii de 20 de miliarde de lei pentru a respecta ținta de deficit bugetar nu va genera rezultatele dorite, cred economiștii consultați de Economedia. Ei spun că guvernul trebuie să ia alte măsuri – o mai bună colectare a taxelor, un sistem eficientizat de achiziții publice sau eliminarea scutirilor de taxe pentru anumite categorii de lucrători – pentru a avea bani mai mulți la buget și a ajunge să se încadreze în țintele stabilite în proiectul de buget.
La finele săptămânii trecute, un proiect de OUG pentru economii la buget, obținut de G4Media, arăta că, printre alte, vor fi oprite angajările la stat, vor fi înghețate salariile, achizițiile de mașini și mobilă vor fi interzise, team-buildinguri vor fi oprite, iar cumulul pensie-salariu va dispărea.
- Motivul tăierilor de bugete: veniturile la bugetul de stat sunt mai mici cu 4,7 miliarde de lei față de program doar în primul trimestru, iar diferența proiectată pentru întregul an este de 20 miliarde de lei. Premierul Ciucă i-a cerut ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, un plan pentru economii la buget.
- Citește aici DOCUMENTUL INTEGRAL – Proiect OUG economii la buget
Măsurile Guvernului vin însă în contextul în care tot Executivul Ciucă a produs această risipă. Economedia a scris, deja, AICI, cum, în timp ce românii de rând abia duc povara inflației de două cifre și a dobânzilor care le-au dublat ratele la bănci, statul român risipește bani acordând prime de milioane de lei fără a le condiționa de performanță, venituri lunare de mii de euro pentru oficiali care participă la două ședințe pe lună și sute de milioane de euro pentru achiziția de mașini. (Detalii AICI)
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În același timp, parcă pentru a justifica aceste cheltuieli, premierul vorbește de investiții-record și de cea mai mare creștere economică dintre statele membre, deși anumiți indicatori economici arată că avem câteva motive de îngrijorare. De exemplu, tot România are și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că veniturile aduse de creșterea economică nu țin pasul cu cheltuielile pe care le face statul român. Economedia a trecut în vedere, AICI, toate riscurile cu care se confruntă economia României în acest an. (Detalii, AICI)
Angajări la stat înghețate, deși Guvernul Ciucă a crescut puternic angajările anterior
Guvernul Ciucă vrea să înghețe angajările la stat, în contextul în care chiar acest executiv a produs cea mai mare creștere medie lunară a numărului de bugetari dintre ultimele guverne, deși angajările la stat erau oprite, în teorie.
Evoluția angajaților la stat în ultimele luni:
- NOIEMBRIE 2022 – 1.277.373
- DECEMBRIE 2022 – 1.278.688 (minus 1.315 față de noiembrie)
- IANUARIE 2023 – 1.278.995 (plus 305 față de decembrie)
- FEBRUARIE 2023 – 1.276.584 (minus 2.411 față de ianuarie)
Cele mai recente date făcute publice de ministerul Finanțelor la începutul lunii aprilie arată că, în februarie 2023 erau 1.276.584 de posturi ocupate la stat, cu 2.411 mai puţine comparativ cu luna precedentă.
Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 295.222 (294.930 în ianuarie 2023), Ministerul Afacerilor Interne – 125.206 (125.548 în luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale – 71.902 (73.387 în ianuarie 2023), Ministerul Finanţelor – 24.709 (24.779 în ianuarie) şi Ministerul Sănătăţii -18.195 (18.236 în luna anterioară).
Calculele Profit.ro arătau, însă, anterior, că media lunară a guvernului Ciucă la creșterea numărului de bugetari a fost de 1.529 în primele 13 luni de guvernare, peste guvernele Cîțu, Orban I și II, Grindeanu, Tudose și Dăncilă.
Numărul angajaților la stat a crescut anul trecut 8.976, în al doilea semestru, în timp ce angajările erau oprite, dar cu excepții. Față de decembrie 2021, sectorul public (autorități centrale și locale) avea în decembrie 2022 încă 16.370 de posturi, în timp ce raportat la finalul lunii noiembrie 2021 (momentul instalării guvernului Ciucă) s-a înregistrat o creștere de 19.878 posturi ocupate.
Soluțiile guvernului, economii de 10 la sută din plan
Înghețarea angajărilor la stat se va produce doar pe hârtie, spune analistul economic Dragoș Cabat. Adică, guvernul va tăia cheltuieli cu posturile încă neocupate din ministere, agenții și alte instituții publice.
El este de părere că aceste măsuri – oprirea angajărilor la stat, interzicerea cumulului pensie – salariu, stoparea achizițiilor de mobilier și mașini, sau oprirea organizării de team-buildinguri sunt doar de imagine.
„Toată lumea știe că aceste așa-zise team buildinguri, făcute la mare ori la munte, erau doar zile de relaxare pentru angajații statului”, spune Dragoș Cabat.
În ceea ce privește achizițiile de bunuri, analistul economic Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, atrage atenția că sunt domenii, cum ar fi cel sanitar, care pot avea de suferit dacă acestea se opresc. El crede că ar fi nevoie, mai degrabă, de un sistem public mai eficient al achizițiilor din bani publici pentru a vedea cum sunt cheltuiți banii. Dumitru spune că s-a mai întâmplat de-a lungul anilor ca achizițiile să fie făcute în continuare, dar pentru a raporta anumiți indicatori bugetari, acestea s-au transformat în arierate.
Pe de altă parte, fostul președinte al Consiliului Fiscal, atrage atenția că problema ține, de fapt, de incapacitatea statului de a încasa mai mulți bani la buget, în condițiile în care veniturile bugetare sunt de 27% din PIB, iar media europeană e de 41%.
Și Dragoș Cabat spune că problema trebuie privită în ansamblul bugetului și nu crede că problema celor 20 de miliarde poate fi rezolvată doar prin reducerea de cheltuieli, care, așa cum au fost acum anunțate, ar duce la economii de circa două-trei miliarde de lei.
Analiștii spun că urmează tăierea investițiilor și recomandă o mai bună colectare
Soluția nu va fi majorarea deficitului, spune Dragoș Cabat, pentru că România este deja în procedură de deficit excesiv. Bugetul de stat prevede un deficit de 77,9 miliarde lei, respectiv de 4,4% din produsul intern brut
El crede că Executivul va proceda, la fel ca în ultimii 30 de ani, la tăierea, tot de pe hârtie, a investițiilor. Guvernul susținea, la vremea respectivă că, în anul 2023, cheltuielile pentru investiții vor ajunge la 112 miliarde lei și vor reprezenta aproximativ 7,22% în PIB, nivel considerat istoric de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
De altfel, specialiștii au atras atenția încă de la adoptarea bugetului că cifrele sunt optimiste, iar investițiile record anunțate pentru 2023 erau trecute în buget doar pentru a fi tăiate pe parcursul anului.
Analiștii economici consulați atunci de Economedia au considerat că o țintă ambițioasă a investițiilor din buget îi ajută, de fapt, pe guvernanți să mascheze un deficit mai mare. Și asta pentru că, pe parcursul anului, guvernul nu va mai face toate investițiile promise, iar banii de la acest capitol vor acoperi nevoile altor ministere.
Laurian Lungu spunea că „ministerul Finanțelor reușește să fie aproape de ținta de deficit în acest an prin neangajarea cheltuielilor cu investițiile, care acționează ca un buffer. Și în acest an ținta de investiții a fost ambițioasă. La 10 luni, erau realizate 52 la sută, e greu de crezut că vor fi făcute restul investițiilor prognozate în doar două luni. Anul viitor sunt dificil de atins ținta de deficit și cea de investiții.”
La rândul său, Dragoș Cabat afirma, la scurt timp, după adoptarea bugetului, că „mereu e interesant să ai ținta cea mai mare de investiții, dar fără să realizezi ținta și fără să existe consecințe. De acolo se taie prima dată, la jumătatea anului când faci rectificare bugetară și apoi le amâni. Acoperi astfel incompetența guvenanților. De asemenea, la final de an nu se facturează lucrările cu statul, în ultimele două luni, pe vremea lui Dragnea termenul era de 4 luni.”
Iar Ionuț Dumitru mai atrage acum atenția asupra unui alt aspect care ar putea aduce bani în plus la buget: scutirile de impozite acordate anumitor categorii profesionale, cum ar fi scutirea de la plata CASS pentru unii angajați din construcții și din industria alimentară.
El subliniază că majorarea veniturilor bugetare nu trebuie făcută prin creșteri de impozite, ci printr-o mai bună colectare și prin eliminare diverselor exceptări și scutiri de la plata unor taxe și impozite, astfel încât toți contribuabilii să fie tratați corect.
Citește și: