Retragerea Enel din România este cea mai recentă mișcare pe piața energiei care marchează încă o plecare a unui jucător important. Și alte mai companii energetice mari au părăsit România în ultimi ani, ori cel puțin au dat semnale că sunt gata să o facă.
Enel a venit în România în urmă cu 18 ani, în vara lui 2004, când la Palatul Victoria era guvernul Năstase. Atunci a fost semnat contractul de privatizare pentru companiile de distribuţie a energiei electrice – Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. După cum notează chiar site-ul grupului Enel, acesta a fost primul proces de privatizare finalizat de statul român, în sectorul de distribuție a energiei electrice.
Acum, Enel are în România peste 3 mii de angajați și 3 milioane de clienți.
Dar grupul are și datorii de plătit, precum și nemulțumiri față de legislația din România.
Astfel, după cum notează profit.ro, în mai anul acesta, după pierderi trimestriale în România de 154 milioane euro, directorul financiar al Enel, Alberto De Paoli, a declarat că regulile de plafonare a prețurilor și cele legate de tarifele de distribuție din România „afectează grav” rezultatele din această țară.
„Nu are sens să investești într-un mediu excesiv de punitiv”, a spus De Paoli, întrebat dacă reglementările din România ar putea afecta prezența grupului în țară.
Astăzi, 22 noiembrie, după numeroase zvonuri care au circulat în spațiul public, Enel a anunțat că strategia sa presupune retragerea din România până la finalul anului 2023.
Tot zvonuri, în principal din presa greacă, arătau că afacerea ar putea fi cumpărată de Compania Publică de Electricitate a Greciei (PPC), care deja scanează piața românească.
UPDATE Șeful Enel, Francesco Starace, a explicat ulterior că Enel iese din România pentru că nu mai are multe posibilități de creștere, nu pentru că „nu ne place cadrul legal și de reglementare”.
Și CEZ analiza vânzarea
Cu două luni în urmă, la finele lui septembrie, grupul CEZ era în discuții avansate pentru a fi preluat de Hidroelectrica.
Astfel, pe 25 septembrie 2022, compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, intenţiona să facă ofertă de preluare a CEZ Vânzare, unul dintre furnizorii de electricitate majori de pe piaţa locală.
Compania se află în portofoliul grupului financiar şi de asset management Macquarie, după ce în 2020 australienii au cumpărat principalele active româneşti ale cehilor de la CEZ.
CEZ Vânzare are în aproape 1,4 milioane de clienți în România. O lună mai târziu, mai multe surse citate de publicațiile de specialitate, anunțau că Hidroelectrica a renunțat la achiziție, deși în raportul semestrial Consiliul de Supraveghere a companiei avizase oferta Hidroelectrica în procesul de achiziţie a CEZ Vânzare.
Iar unul din motive, scria zf.ro, ar fi fost inclusiv instabilitatea legislativă din piaţa energiei.
Deocamdată, CEZ Vânzare este în continuare pe piața din România și nu au mai fost anunțate alte planuri de retragere.
ExxonMobil a ieșit din exploatarea de la Marea Neagră
Jucători importanți la nivel mondial au plecat și din piața de gaze naturale din România. În primăvara acestui an, Exxon Mobil a anunțat că îşi vinde filiala din România producătorului de gaze Romgaz cu peste un miliard de dolari, iar în tranzacție este inclusă și participația la proiectul Neptun Deep.
Exxon era prezentă pe sectorul upstream din România din noiembrie 2008, când a achiziţionat o participaţie în proiectul de gaze de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.
Iar de vină pentru aceste plecări ar fi deciziile luate în urmă cu câțiva ani de guvernul Dăncilă, susține ministrul Energiei, Virgil Popescu. Chiar la finele săptămânii trecute el a afirmat în emisiunea Insider Politic de la Prima TV că în urma OUG 114 cea mai gravă reacţie a fost retragerea firmei Exxon din Marea Neagră.
Ordonanța de urgență 114 a fost adoptată la finele lui 2018 de guvernul Dăncilă. Documentul cuprindea zeci de măsuri care au afectat puternic mediul de afaceri, băncile, piața de energie și de telecomunicații.
„În 2019 se gândea cineva la războiul din 2022? Se gândea cineva la manipularea preţului la gaze naturale? Se gândea cineva la aşa ceva? Nu se gândea nimeni. Nu ştiu de ce a făcut-o. Sau pot să intuiesc de ce a făcut-o, pentru că reacţia imediată a fost îngheţarea investiţiilor şi cea mai gravă reacţie a fost retragerea firmei Exxon din Marea Neagră, blocarea investiţiilor Exxon OMV în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă acest lucru nu exista. Se lua decizia de investiţii în 2018 şi peste patru ani, în 2022, când avem nevoie de gaze, România era exportator net şi România avea gazele ei”, a afirmat ministrul Energiei.
Întrebat dacă România ar fi ajuns să fie exportator net, Virgil Popescu a răspuns: „Dacă nu era acea ordonanţă 114, nu se blocau investiţiile atât în energie electrică şi gaze naturale. Asta a fost efectul pervers al Ordonanţei 114. Ce am făcut noi în 2019? Am abrogat OUG 114. Şi am spus ANRE-ului: ”Pune reguli în piaţă!”. La gaze naturale a pus reguli în piaţă în 2020, preţul a scăzut la gaze naturale. La energie electrică, din păcate, n-a făcut nimic. La energie electrică, din păcate, dacă ne aducem aminte la Crăciunul anului 2020 a fost un ordin al autorităţii prin care milioane de români li se spunea să se ducă la ghişee să îşi caute un furnizor”.
El a mai fost întrebat dacă are şi ANRE partea sa de vină în această situaţie.
„E foarte bine că a făcut un software acum de mutare automată şi te poţi muta de la un client la altul foarte repede.O să fie gata softul. Mă gândesc că ar fi fost bine să fie gata atunci. Să acuzi PNL că a liberalizat piaţa care era liberă de la 1 ianuarie 2018 şi Ordonanţa 114 practic a creat o problemă mare, nu mai vorbesc că a venit infrigementul Comisiei Europene. Dacă nu am fi luat aceste lucruri, poate că eram şi condamnaţi în momentul de faţă la Curtea de Justiţie şi probabil nici fonduri europene nu aveam”, a mai declarat ministrul Energiei.
Americanii de la Carlyle Group reevaluează proiectul de gaze din Marea Neagră
O altă investiție majoră în România este cea făcută de fondul de investiții american Carlyle Group, din spatele Black Sea Oil&Gas (BSOG), compania cu cel mai avansat proiect de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Americanii sunt nemulțumiți de proiectul legii offshore și amenință că vor arbitraj internațional din cauza legii offshore.
În februarie 2019, BSOG, a anunțat decizia ca va investi 400 de milioane de dolari pentru a extrage gaze din zona românească a Mării Negre. Producția a început în vară și s-a stabilizat după câteva luni s-a stabilizat la 3 milioane – 3,1 milioane de metri cubi/ zi, ceea ce înseamnă un miliard de metri cubi anual, spunea ministrul Energiei Virgil Popescu.
Înainte de apariţia modificărilor la Legea Offshore, Black Sea Oil&Gas a notificat autorităţile cu privire la intenţia de a iniţia o procedură de arbitraj împotriva statului român, pentru că nu a eliminat încă din Legea offshore prevederile nefavorabile investitorilor.
Ulterior, după adoptarea modificărilor, BSOG a reafirmat că noua lege nu elimină taxa pe veniturile suplimentare care a blocat proiectele offshore din platoul continental românesc al Mării Negre și că ar putea continua cu procedura de abitraj.
În octombrie, zf.ro scria că americanii au început un proces de evaluare strategică a proiectului pentru „a pregăti compania pentru o nouă etapă de creştere”. Acest lucru poate să însemne fie găsirea unui cumpărător, fie atragerea unui nou investitor în acest proiect.
Între timp, ei au solicitat instituțiilor abilitate din România crearea unei camere de date a proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), singura exploatare offshore de gaze nouă din Marea Neagră, în vederea asocierii cu o terță parte sau chiar a vânzării companiei, scria profit.ro.
Și Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a cerut clarificări suplimentare din partea autorităților în ceea ce privește legea offshore și spunea că în 2023 ar putea lua o decizie de investiție în proiectul de extracţie a gazelor din zăcământul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. OMV Petrom şi Romgaz sunt parteneri egali în acest proiect, după ce Romgaz a plătit 1 miliard de euro pentru a cumpăra jumătatea ExxonMobil.
Chevron a renunțat în 2015 la explorarea zăcămintelor de gaze de șist
În fine, tot piața gazelor a fost martora unei retrageri americane de pe piața din România. S-a întâmplat la începutul lui 2015, când Chevron a anunțat că renunță la explorarea zăcămintelor de gaze de șist. Compania americană a invocat oportunitățile de afaceri din alte zone ale lumii, în timp ce Victor Ponta, premierul de la acea vreme spunea că zăcămintele explorate nu erau atât de interesante economic. Mai trebuie menționat că nici contextul socio-politic nu era favorabil în România exploatării gazelor de șist în acei ani. O parte din populație, precum și unii politicieni și-au manifestat public în acea vreme opoziția față de compania americană.
Majoritatea acestor mari companii au fost numite metaforic de către politicieni și alți actori „câinii care nu pleacă de la măcelărie”, indiferent de câte schimbări aduce România regimului fiscal.