Sursa foto: Bursa de valori București
Bursa de Valori București a avut, până acum în 2021, un an foarte bun. Derulând spre începutul anului, când perspectivele erau întunecate de situația din sănătate, cu efecte sociale și economice directe și majore, o asemenea performanță nu ar fi fost ușor de anticipat, arată o analiză realizată de brokerul XTB România.
Indicele BET a înregistrat, până la închiderea ședinței din 1 septembrie, o creștere de 25,5%, iar BET-TR, care include dividendele, una de 31,1%. Într-un an (față de 1 septembrie 2020) avansul e și mai impresionant: 36,5% pentru BET și 44,1% pentru BET-TR.
Interesul investitorilor a fost susținut și pe canalul instituțional și pe cel de retail, într-un mediu cu lichiditate globală abundentă, și în care anticiparea și apoi redeschiderea efectivă a societății a permis o revitalizare a activității economice.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cele mai performante companii de pe Bursa de la București
Între companiile cele mai performante de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2021 se află pe primele poziții Teraplast, cu un avans de 172.6%, Nuclearelectrica cu 66.9% și SIF Muntenia cu 64.7%.
Pentru ultimele 12 luni, procentele și lista se modifică: Teraplast conduce, cu un randament de nivel înalt (amintind de unele companii de tehnologie din SUA) de 230,8%, urmată de Medlife, cu 177,7% și SIF Muntenia cu 82,4%.
Asemenea cifre spectaculoase, care au înseninat investitorii de portofoliu, au permis, de asemenea o schimbare de perspectivă vis-a-vis de bursă: numărul de listări, fie pe segmentul principal, fie mai ales pe cel de creștere, Aero, a ajuns la o cotă fără precedent de la perioada de formare a bursei. Oferta în creștere a dus și la sporirea numărului de investitori, potrivit FCI (Fondului de Compensare a Investitorilor), la 70.756 la jumătatea anului, de la 65.637 la început de 2021, arată XTB.
În România segmentul de creștere a înregistrat 15 listări anul acesta (și 2 pe piața principală), în timp ce în Polonia până în august fuseseră înregistrate 16 listări pe segmentul de creștere (NewConnect, similar Aero) și 9 noi nume pe piața principală, din care 6 fuseseră avansate de pe segmentul de creștere.
Potrivit estimărilor CEO-ului Bursei de la Varșovia (WSE – Warsaw Stock Exchange), ar fi așteptate încă 20 de nume noi, pe ambele segmente, până la finalul anului. Deși Polonia stă mai bine la acest capitol, efervescența listărilor noi de la București a redus masiv diferența care fusese în unii ani imensă între volumul de listări noi din Polonia și „seceta” din România. Trendul actual pare unul favorabil pieței locale, și sunt așteptate listări importante, inclusiv din IT, în segmentul principal, dar și pe Aero.
În privința randamentelor, anul acesta a fost unul bun și pentru bursa poloneză, dar indicele WIG20 a reușit un avans de 19,3%, sensibil sub cel al BET. Companiile care au tras în sus indicele sunt, în ordinea performanței Bank Polska (Pekao) cu 75,8%, LPP (companie de producție și distribuție îmbrăcăminte) cu 67,7% și JSW (minerit cărbune) cu 67,2%.
Segmentul de IT a fost ca o piatră de moară pentru indice, faimosul CD Projekt nereușind să recupereze după seria de dezamăgiri, și înregistrând o scădere de 32,2% anul acesta, în timp ce Allegro, companie de comerț electronic este pe minus 14,7% anul acesta, deși în recuperare de aproape 50% față de minimele atinse în mai.
Sentimentul în piața de capital polonă este mai reținut, cu aprecieri mai reduse decât bursa românească, iar indicele din Varșovia nu a atins noi valori record ca în România.
În termeni relativi, piața de capital românească a depășit notabil atractivitatea celei poloneze, pornind (inițial) de la o bază de evaluare relativ atractivă, cu un randament ridicat al dividendelor și cu o lichiditate generală în creștere, arată XTB.
Totuși, Bursa din Varșovia este în față la aducerea de noi emitenți – deși diferența s-a diminuat anul acesta – și mai ales la capitolul lichidității. Volumul mediu zilnic de tranzacționare a fost de 15,09 milioane euro la BVB. La WSE, doar pe acțiuni, în iulie volumul a fost de 18,5 miliarde zloți, adică un echivalent de 195,3 milioane euro pe zi (fără segmentul de obligațiuni, certificate, produse structurate sau derivate).
Lichiditatea este un capitol deosebit de important pentru accesul marilor investitori, și unde România mai are foarte mult de recuperat. Noi listări, includerea eventuală în indicii MSCI și deschiderea mult așteptatei piețe de produse derivate ar contribui considerabil la diminuarea decalajului, în timp.