Analiză Monitor PNRR: Cel mai slab trimestru de la începutul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență: doar 9 jaloane din 24 au fost îndeplinite, până la 30 septembrie

bani, spaga, mita, euro sursa foto: Unsplash

România se află în fața celui mai slab trimestru de la începutul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, după ce a îndeplinit doar 9 jaloane din cele 24 jaloane aferente trimestrului trei din 2022, arată datele analizate de platforma Monitor PNRR, lansată de USR. Reamintim că Guvernul nu a prezentat nici până la această oră un bilanț al jaloanelor aferente trimestrului trei, deși termenul limită era 30 septembrie, după cum a scris Economedia AICI. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Marcel Boloș nu a răspuns încă întrebărilor adresate marți de Economedia.

Jaloanele atinse în trimestrul trei au fost, conform platformei Monitor PNRR, următoarele:

  • Adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară, după ce strategia a fost aprobată prin Hotărâre de guvern la 21 septembrie 2022
  • Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial al ministrului muncii și al președintelui Institutului Național de Statistică pentru definirea ocupațiilor noi digitale în clasificarea ocupațiilor (COR)
  • Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să simplifice și să asigure transparența și aplicabilitatea testului IMM, jalonul fiind tehnic închis încă din luna februarie
  • Intrarea în vigoare a cadrului legislativ printr-o hotărâre de guvern, care va include o descriere clară a mecanismului de finanțare pentru sprijinirea dezvoltării rețelei de OMD-uri și un model clar de guvernanță
  • Intrarea în vigoare a legii de aprobare a normelor de aplicare a venitului minim de incluziune
  • Intrarea în vigoare a orientărilor pentru utilizarea și asigurarea respectării corespunzătoare a Registrului Unic al Transparenței a Intereselor (RUTI)
  • Intrarea în vigoare a metodologiei de utilizare a ordonanțelor de urgență
  • Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să asigure publicarea textului integral al legilor după ce au fost modificate
  • Intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern de aprobare a Metodologiei de organizare a rutei duale complete și a noilor calificări rezultate din ruta duală completă.

Cele mai importante jaloane ratate au fost:

1. Adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030

Strategia Națională pentru Păduri 2020 – 2030 (SNP30) reprezintă practic strategia României în domeniul silvic pe următorul deceniu și ar trebui să propună măsuri de modernizare a legislației și practicii în domeniu. O cerință esențială din PNRR pentru SNP30 este ca aceasta să includă “acțiuni specifice de combatere a exploatării forestiere ilegale, cum ar fi implementarea deplină a SUMAL, inclusiv monitorizarea exploatării forestiere prin teledetecție, consolidarea regimului de sancțiuni(…)”.

Lucrul la SNP30 a început încă de acum doi ani, în iulie 2020, chiar înainte de existența PNRR, și s-a desfășurat sub coordonarea Universității Transilvania din Brașov.

Conform Monitor PNRR, schița strategiei este finalizată și a fost prezentată public de către ministrul Mediului, Tánczos Barna pe 22 august la Brașov. Cu toate acestea, Strategia Națională pentru Păduri nu a mai ajuns în termen pe masa guvernului pentru aprobare, fiind blocată pe circuitul birocrativ din lipsa unor avize.

„Surprinzător, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică, pe 22 august, o serie de Ordine de Ministru care se modifică principalele norme obligatorii privind împădurirea și reîmpădurirea. Aceste modificări sunt, la rândul lor, parte a unui Jalon care are ca termen finalul lunii septembrie, dar aceste modificări ar fi trebui adoptate pe baza strategiei naționale forestiere care încă nu este adoptată”, transmite Monitor PNRR.

2. Intrarea în vigoare a ordonanțelor ministeriale modificate de stabilire a normelor obligatorii privind împădurirea și reîmpădurirea prevăzute în Strategia forestieră națională 2020-2030

Jalonul este în întârziere, Ordinele de Ministru se aflau încă în consultare la momentul termenului pevăzut în PNRR. Ordinele ar fi trebuit să reflecte Strategia Națională pentru Păduri (vezi mai sus) care nu a fost însă adoptată, conform Monitor PNRR.

3. Semnarea contractelor pentru investițiile în lanțul de producție a bateriilor și în celulele și panourile fotovoltaice

Apelul a fost lansat în luna mai, iar contractele nu sunt încă semnate, conform Monitor PNRR.

Ministerul Energiei nu a răspuns la întrebările Economedia privind acest jalon.

4. Semnarea contractelor în cadrul schemei de sprijin pentru stocarea cu baterii

Apelul a fost lansat în prima parte a anului, iar contractele nu au fost încă semnate, conform Monitor PNRR.

Ministerul Energiei nu a răspuns nici la întrebările Economedia privind acest jalon.

5. Alocarea drepturilor de utilizare a spectrului de frecvențe radio

Licențele pentru frecvențele radio „5G” ar fi trebuit lansată până cel târziu la finalul lunii iunie. ANCOM a lansat licitația pe 19 septembrie, fapt ce face ca și acest jalon să fie acum în întârziere, conform Monitor PNRR.

6. Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea sălilor de clasă cu mobilier

Apelul nu a fost lansat, iar ghidurile nu au fost încă finalizate, conform Monitor PNRR.

7. Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea laboratoarelor/atelierelor pentru științe

Nici pentru acest jalon, apelul nu a fost lansat, iar ghidurile nu au fost încă finalizate, conform Monitor PNRR.

Astfel, nici măcar jumătate din jaloanele PNRR nu au fost îndeplinite după ce premierul Ciucă a declarat public că a cerut tuturor ministerelor să vină cu toate jaloanele închise mai devreme. Prima dată, premierul a cerut toate jaloanele gata până pe 15 septembrie. Din informațiile Monitor PNRR, doar 4 au putut fi prezentate ca fiind îndeplinite, dintre care unul făcut la începutul anului. Ciucă a cerut apoi ca acestea să fie gata până pe 21 septembrie. Din nou, targetul a fost ratat, susține platforma.

Conform Monitor PNRR, marile întârzieri sunt pe lansarea de apeluri și a investițiilor, nu în mod special pe modificarea legislației. „Problema sistemică majoră, în acest moment, nu este că riscăm să ratăm următoarea cerere de plată – ministerele se bazează pe faptul că au timp pentru închiderea jaloanelor până la depunerea oficială a cererii de plată – ci faptul că aceste întârzieri în cascadă – atenție, nu avem gata nici toate jaloanele din trimestrul 1 al acestui an! – se vor acumula până la momentul critic în care nu vor mai putea recupera întârzierile și totul se va bloca”, transmite Monitor PNRR.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. Sa nu ne miram, am spus de la inceputul inceputului: PNRRul Romaniei va fi un esec rasunator!!!
    Daca birocratii de la Brussels vor respecta REGULA impusa initial de accesare a banilor din PNRR anume: INDEPLINIREA la timp a fiecarui jalon, e greu de crezut ca Romania noastra va reusi sa se conformeze REGULII!!!
    Cand a reusit Romania in 32 de ANI sa respecte vreun Termen la care s-a angajat?!
    Niciodata!!!
    Si daca ne amintim ca banii din PNRR pentru Romania au fost CONDITIONATI de Brussels de INDEPLINIREA unor REFORME reale, necesare reformarii si modernizarii Statului roman,(REFORME de care PSD si PNL si UDMR nici nu vor sa auda!!) intelegem ca ciuciu bani din PNRR pentru Romania!!!
    Si atunci: guvernantii tac!!!
    Dar NU fac nimic, din pacate… vedem clarc incompetenta din Institutiile publice sau “slaba capacitate admisnitrativa a Romaniei” semnalata in toate Rapoartele Comisiei Europene referitoare la Romania, cand analiza slaba absorbtie a fondurilor de la UE!!!

  2. Monitor PNRR e “afacerea” USRista de la Brussels a lui Cristian Ghinea, cu bani grei de la UE!!!
    Din acest motiv Ghinea a renuntat in decembrie 2021 la orice functie in Partid, anuntand chair el ca “va lucra într-o firmă care se va ocupa de două lucruri: de monitorizarea PNRR și de consilierea primarilor locali despre cum să acceseze fonduri din PNRR. A mai spus că firma respectivă va fi finanțată de Parlamentul European, prin intermediul colegilor săi de partid, europarlamenatrii Dragoș Pâslaru și Vlad Botoș!”
    Ulterios, Guvernul Ciuca a adoptat o HG nr 247/2022 prin care stabilește o puzderie de instituții ale statului care se vor ocupa si ele de Monitorizarea si Consilierea pe care vrea sa le facă și Ghinea pe fonduri europene. Printre aceste instituții se află Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR, Comitetul de Monitorizare a PNRR (s.a.), Comitetul Interministerial pentru Achiziții Publice, instituțiile responsabile de implementarea reformelor și/sau investițiilor stabilite în cadrul PNRR, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurenței, ANAP, ANI, DLAF, OLAF, EPPO (Parchetul European -n.a)/DNA.

    INTREBARE: Desi Guvernul plateste angajati din Comisiile si Comitetele mentionate mai sus, care sa MONITORIZEZE implementarea PNRR, vedem ca doar tripleta Ghinea-Pâslaru-Botoș monitorizeaza!
    Angajatii guvernului ce fac, pentru ce sunt platiti, ce FAC ei acum cu PNRRul, cum de nici azi NU avem Informatia privind stadiul la zi al Implementarii PNRR!?

    • PNRR nu e afacerea lui Ghinea. PNL si Citu dar si PSD puteau sa ii lase pe USR-isti sa implementeze tot planul. Daca le iesea atunci ii spulberau pe PSDisti la alegeri si daca nu le iesea PSD era castigatorul. Intrebarea e: De ce nu iau lasat pe USRisti sa se chinuie?

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.