ANALIZĂ Mega-pachetul de creșteri de taxe și impozite. Impozitarea microîntreprinderilor va aduce, de fapt, mai puțini bani la buget, spun reprezentanții mediului de afaceri

Coaliția PSD-PNL negociază în aceste zile un mega-pachet de măsuri fiscale, creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, după cum au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful celor două partide aflate la guvernare. Printre măsurile care s-ar afla în analiza Guvernului se numără o serie de schimbări care ar afecta puternic microîntreprinderile.

Măsurile care au impact asupra microîntreprinderilor:

• Discuția despre scăderea pragului cifrei de afaceri până la care o companie se încadrează la categoria „microîntreprinderi” de la 500.000 de euro în prezent. Noile praguri vehiculate sunt 250.000 sau 100.000 de euro. Datele vehiculate pentru această măsură sunt 1 septembrie sau 1 ianuarie 2023. Acest prag a fost redus deja de la un milion de euro, de la începutul acestui an.
• Se propune o ajustare fiscală în cazul micro-întreprinderilor care au nivel de profitabilitate de peste 30%. Impozitul pe cifra de afaceri crește în acest caz de la 1% spre 2%. (potrivit unor surse guvernamentale, pentru circa 15 miliarde de euro profit raportat e micro se plătesc în prezent doar 1% impozit)
• Impozit pe dividende crescut de la 8% la 10%. (în discuție procentul) (majoritatea proprietarilor de microîntreprinderi retrag bani din firme prin dividende)
• Majorarea salariilor minime de la 3.000 de lei la 3.300 de lei în prima etapă și la 3750 în a doua, respectiv în constructii de la 4.000  lei la 4.500 lei. (Microîntreprinderile sunt obligate să aibă măcar un angajat. Majoritatea proprietarilor de microîntreprinderi se numesc pe ei înșiși angajați și își plătesc salariul minim, pentru a plăti contribuții sociale și impozit minimale)

Propunerile nu sunt, însă, văzute cu ochi buni de reprezentanții mediului de afaceri. Aceștia au criticat și unele dintre măsuri pentru că vor aduce mai puțini bani la buget, dar au fost nemulțumiți și de lipsa de transparență.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România a explicat ce se va întâmpla dacă va fi coborât pragul la micro întreprinderi:„Intră încă vreo 70.000 de firme care aduceau la bugetul de stat aproximativ 400 de milioane de lei și bani pe care noi nu o să îi mai vedem în viitor și considerăm că vor scădea veniturile la bugetul de stat, pentru că acestea erau venituri certe. În momentul în care introduci acea impozitare pe profit, consecințele sunt că se încasează mai puțini bani la bugetul de stat, dovadă ce se întâmplă la companiile mari și e încurajată economia, controalele, abuzul. Vor fi venituri mai mici, se vor putea chiar înjumătăți”.

În privința unei posibile majorări a impozitul pe cifra de afaceri de la 1% la 2% Florin Jianu arată că măsura nu are și justificări bazate pe cifre: „Nu am văzut o analiză de impact, am văzut doar niște zvonuri, niște cifre aruncate, niște numere. Creștere cu numai 5% a companiilor înscrise și o creștere cu aproximativ 20% a companiilor închise. Vom vedea în continuare același trend”.

Lipsa de transparență este criticată și de avocatul specializat pe fiscalitate, Gabriel Biriș, într-o declarație pentru Economedia: “Senzația mea este că acolo sunt lucruri care nu pot fi aplicate. Este inacceptabil că, la fel ca anul trecut, asemenea discuții se poartă pe surse și nu cu partenerii sociale – specialiști în finanțe, patronate, etc. Anul trecut, tot pe surse au fost puse și informațiile despre Ordonanța 16. Nici eu nu am obținut-o, deși am unele relații. Din momentul punerii ei în dezbatere publică și până în momentul adoptării nu s-a schimbat o virgulă. După adoptare, au început să suspende unele măsuri pentru că nu puteau fi aplicate.”

El a mai arătat că anul trecut autoritățile au avut la dispoziție și un studiu al Consiliului Fiscal despre măsurile care ar putea fi luate astfel încât veniturile bugetului să crească: “S-a ratat o șansă pentru ajustarea veniturilor și niciuna dintre ideile luate din propunerile studiului făcut de Consiliul Fiscal nu a fost dusă până la capăt. Acum, apare pe surse informația că ar vrea să reducă plafonul pentru microintreprinderi la 500 de mii de euro, la 250 de mii de euro. Alte surse spun că ar urma un impozit de 2% pentru cele cu profitabilitatea de 30 %. Cum stabilești însă profitabilitatea? În 2001, ideea a fost de simplifica impozitarea, ca nu stea fiecare microîntreprindere să calculeze deduceri și profit. Fie sursele sunt greșite, fie oamenii care propun asemenea măsuri nu au legătură cu fiscalitatea. În privința plafonului de 500 de mii de euro, studiul Consiliului Fiscal propunea chiar un prag de 100 de mii de euro. Am propus în studiul respectiv să fie limitată deținerea la 1 microînteprindere, dar au fost acceptate 3, fără să fie precizat dacă sunt deținute direct la indirect. Se poate ajunge la mic holding, cineva să dețină și 100 de microîntreprinderi.”

În ceea ce privește o eventuală majorare a salariilor minime de la 3.000 de lei la 3.300 de lei în prima etapă și la 3.750 în a doua, respectiv în constructii de la 4.000 la 4.500 lei, Florin Jianu este sceptic: „Nu cred că este posibilă o asemenea creștere, înseamnă 10% și cred că 20-30%, dacă ajungem la 3.700, ceea ce este imposibil de realizat. Care e mecanismul? Care este calculul? Nu e posibilă o astfel de mărire. Patru luni de zile să faci modificări? Nu, nu e posibil. Toate modificările trebuie discutate de acum, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2024”.

În ceea ce priveşte propunerile antreprenorilor pentru scăderea deficitului bugetar, preşedintele CNIPMMR a menţionat: reducerea numărului de funcţionari publici, demararea programelor de investiţii din fonduri europene, eficientizarea cheltuielilor la bugetul de stat, îmbunătăţirea colectării de taxe şi impozite prin digitalizarea ANAF, combaterea muncii la negru, combaterea evaziunii fiscale, impozitarea progresivă a veniturilor şi alte măsuri.

“Apelul nostru către Guvern este un apel la raţiune. Nu faci modificări în timpul exerciţiului fiscal. Nu s-a mai văzut niciodată să modifici de la 1 septembrie un exerciţiu fiscal deja în desfăşurare, în derulare, pentru că vorbim totuşi de contracte, vorbim de bugete ale companiilor, vorbim de imposibilitatea pentru foarte mulţi întreprinzători să poată să schimbe contractele în care se găsesc în acest moment. În egală măsură, apelul nostru la raţiune vizează şi faptul că nu schimbi şi nu creşti taxele atunci când motoarele economiei încetinesc. Am văzut că producţia industrială încetineşte, consumul încetineşte, ori prin aceste măsuri de creştere a TVA, de modificare a impozitării şi taxelor, exact pe domeniile care au tras economia în ultima perioadă, mă refer, de exemplu, la construcţii sau la agricultură, vor avea efect de bumerang. Vom vedea economia într-un recul, vom vedea un consum scăzut în următoarea perioadă şi vom vedea o încetinire a dezvoltării economice. În egală măsură, cred că trebuie să ne uităm şi pe ce se întâmplă în sfera fondurilor europene, pentru că din perioada 2021-2027 până în acest moment, din 490 de apeluri câte Guvernul a spus că va lansa în acest an şi 36,8 miliarde de euro atraşi în economie, în acest moment nu există niciun apel deschis din fondurile 2021-2027 şi niciun euro în economie atras”, a menţionat Florin Jianu.

El a subliniat că, din calculele CNIPMMR, deficitul ar fi fost mult mai mic “dacă din această sumă de 36,8 miliarde de euro, măcar o treime am fi reuşit să-i atragem în economie”.

Context. Microîntreprinderile sunt considerate de unii actori o formă de optimizare fiscală. Pentru a evita plata integrală a contribuțiilor sociale (15% contribuții de sănătate și 25% contribuții la pensie) și a impozitului (10%), care duc la o povară de circa 42% din totalul salariului brut, unele companii pot convinge angajatul să își creeze o microîntreprindere, pentru care acesta va plăti doar 1% impozit pe cifra de afaceri, impozit pe dividende de 8% în prezent și salariul angajatului (care, de obicei, este salariul minim de 3.000 lei).