Analiză Keysfin: Piața vinului din România a ajuns la un nivel record de peste două miliarde de lei / România este pe locul 6 în Europa la producția de vin, în creștere cu 4 la sută

Cifra de afaceri a producătorilor de vin din România a crescut cu peste 20% față de 2020 la cel mai ridicat nivel din istorie, de aproape 2,1 miliarde lei în 2021, arată o analiză Keysfin.

Astfel, piața de vin locală a depășit cu 3,4% maximul anterior atins în 2017, de puțin peste 2 miliarde de lei și a fost cu 55% peste nivelul din 2012.

„Pentru 2022 estimăm continuarea creșterii pieței vinului și depășirea maximului istoric atins anul trecut, la peste 2,3 miliarde de lei în baza datelor de la Organizația Internațională a Viei și Vinului (OVIS) și a inflației anuale de aproape 11% în cazul vinului, raportată de Institutul Național de Statistică” a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În 2021, în România existau 611 de companii care aveau ca obiect de activitate producția de vinuri și/sau cultivarea de struguri (cod CAEN 1102 – Producția de vin din struguri și cod CAEN 0121 – Cultivarea strugurilor), cu 1% mai multe față de 2020 și în creștere cu 25% comparativ cu 2012.

Clasamentul producătorilor de vin

În ceea ce privește topul producătorilor de vin locali, liderul pieței a rămas Cramele Recaș, cu o cotă de 12% din total și o cifră de afaceri de 252 milioane lei, după cel mai mare avans nominal anual din top 10, de peste 50 de milioane de lei în 2021.

Clasamentul este completat de Jidvei (jucător care a înregistrat în 2021 a doua cea mai mare creștere nominală anuală din Top 5, de 36,6 milioane de lei, ajungând astfel la o cotă de 8,7% din total), Cotnari (cu 7,9% din total), Zarea (compania cu cea mai mare creștere procentuală anuală din Top 5, de 32%, care a urcat astfel un loc în top 5 și a ajuns la 7% din total) și Crama Ceptura (care a înregistrat cel mai mic avans procentual și nominal din Top 5 și a ajuns la o cotă de piață de 6,9% în 2021).

Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de aproape 1,2 miliarde de lei, ceea ce a reprezentat 56% din piață.

Evoluția pieței vinului din Romania

Rezultatul net al producătorilor de vin locali a ajuns la un nivel record și a depășit pentru prima dată în istorie pragul de 125 de milioane de lei în 2021.

Cel mai profitabil jucător din piață în 2021 a fost liderul după cifra de afaceri: Cramele Recaș, cu un rezultat pozitiv care reprezintă aproape o treime din profitul pieței de vin din România. Pe următoarele locuri se află Crama Ceptura (profit net de 23,8 milioane de lei), Zarea (profit net de 17,4 milioane de lei), jidveiL (profit net de 14,8 milioane de lei) și Casa de vinuri Cotnari (6,5 milioane de lei în 2021).

Primele 5 companii ale clasamentului au generat împreună aproape 56% din profitul pieței în 2021.

Consumul de vin a înregistrat o creștere de aproximativ 12% după ieșirea din pandemie, odată cu redeschiderea restaurantelor și reluarea evenimentelor cu public. În 2021, un român a băut cu 2,6 litri mai mult vin față de 2020, ajungând în medie la 23,7 litri, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

Că este vorba de sărbătorile de iarnă, cele pascale sau de Ziua Îndrăgostiților, românii preferă vinul autohton, peste 95% din producția de vin românesc fiind consumată de piața internă.

Resursele totale de vinuri din România au crescut cu 658,1 mii hl față de 2020, la 7.795 mii hl în 2021 potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Avansul s-a datorat în principal producției de vinuri care a crescut cu 11,5% (+467,8 mii hl), în 2021 față de anul anterior.

Importul de vinuri și stocul inițial de vinuri au crescut, cu 31,3% la 582 mii hl, respectiv cu 2,0% la 2.695 mii hl în 2021 comparativ cu 2020. Exportul de vinuri a scăzut cu 9,9 mii hl față de anul precedent, la 189 mii hl în 2021, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

România, al șaselea producător european de vin, creștere estimată a producției de 4% în 2022

La nivel mondial, producția de vin este estimată în 2022 la 260 milioane hectolitri, volumul fiind cu 1% sub nivelul din 2021, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, volumul producției de vin este estimat la 157 milioane hectolitri pentru 2022, cu 2% peste nivelul din 2021.

Italia rămâne cel mai mare producător de vinuri din UE după menținerea la nivelul de 50,3 milioane hectolitri, Franța își consolidează poziția a doua după o creștere de 17% la 44,2 milioane hectolitri, iar Spania închide clasamentul cu 33 milioane hectolitri, după o scădere de 6% în 2022, potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

România rămâne al șaselea producător european în ciuda secetei, cu 4,6 milioane hectolitri, după un avans de aproximativ 4% în 2022, potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

*Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codurile CAEN 1102 – Producția de vin din struguri și CAEN 0121 – Cultivarea strugurilor.