ANALIZĂ. În ultimii cinci ani, prețul gazelor tranzacționate pe piața spot din România a depășit nivelul pieței europene în aproximativ jumătate din timp

Analizând evoluția prețului gazelor naturale stabilit pe bursa de gaze din România și pe cea mai reprezentativă piață din Europa (TTF Olanda), se poate observa că deși au existat nenumărate intervenții în piața de gaze naturale din România, aceasta a funcționat și a asigurat siguranța continuității livrării gazelor naturale la consumatorul final, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

Conform AEI, există numeroase voci care arată că „România nu are cum să existe o piață de gaze deoarece sunt doar 7 producători de gaze”. Totuși, asociația afirmă că cea mai concludentă dovadă a funcționării pieței de gaze este continuitatea livrării gazelor la consumatori atunci când cererea a fost mai mare decât sursele de gaze. Piața a determinat acoperirea cererii prin achiziția de gaze cu o zi înainte sau în timpul zilei în care cererea a fost mai mare decât sursele.

Asociația afirmă că este impetuos necesar să ieșim din retorica vremurilor trecute în care România era o „insulă” energetică izolată și care își rezolva problemele energetice prin restricționarea consumului (programul frig și întuneric) și să înțelegem că astăzi suntem interconectați fizic și comercial, adică suntem in situația de a avea gaze și energie în mod continuu și atunci când cererea este mult mai mare decât sursele noastre.

Analize Economedia

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

„Piețele de gaze naturale sunt globale, gazele trecând peste granițe între producători și consumatori din întreaga lume. Europa are noroc că, odată cu ascensiunea internațională a Bursei de gaze TTF Olanda, producătorii globali de gaze acceptă prețul european onshore al gazului în euro ca preț de referință credibil. Această piață strategică joacă un rol crucial în aprovizionarea cu gaz în Europa, inclusiv în România, și în asigurarea alocării eficiente a aprovizionării cu gaze”, arată Asociația.

Analizând evoluțiile de preț pentru piața SPOT din România (BRM) și cea din Olanda (TTF – cea mai reprezentativă piață a gazelor din Europa) se poate observa corelarea prețurilor între cele două piețe, aspect normal având în vedere că există o piață unică europeană a gazelor din care face și România, mai arată AEI.

Se poate observa din graficele alăturate că au existat momente în care prețul SPOT al gazelor din România a fost mai mic decât prețul gazelor din Europa și viceversa, aspect datorat diferenței dintre cere și ofertă la un moment dat, dar mai ales ca urmare a influențării pieței gazelor din România. Funcționarea pieței românești se evidențiază chiar și la momentul manipulării pieței de gaze, cu evoluțiile aferente a prețului.

„Analizând diferența stabilită între prețul gazelor SPOT din România și Europa de Vest putem observa că funcționarea pieței de gaze din România și utilizarea cotațiilor BRM a determinat o economie a României de 215 milioane de euro în ultimii 5 ani, față de situația în care actorii din România s-ar fi raportat la indicatorii TTF Olanda”, mai susține AEI.

O piață a gazelor lichidă, interconectată și funcțională eficient, cu formarea corectă și transparentă a prețurilor pentru energiile concurente din diverse surse interne și globale, soluții inteligente pe partea cererii și un cadru legislativ stabil vor asigura gaze la consumatori în mod continuu și la prețuri corecte, afirmă Dumitru Chisăliță, fondator al AEI.

Potrivit Asociației, s-a dovedit că un plafon de preț nu scade prețul de piață globală al energiei (UE a plafonat prețul în perioada 2022 – 2025), dar poate crea presiune în creștere a prețurilor și o volatilitate crescută a prețurilor în Europa. România a plafonat prețul la gaze și nu avem prețuri mai mici la gaze decât în urmă cu 4 ani.

Implementarea unui plafon artificial de preț în Europa, după modelul românesc, nu ar aborda modificările în evaluările globale ale gazelor, determinate de evoluția dinamicii cererii și ofertei. În schimb, ar dăuna probabil încrederii în TTF și ar determina comunitatea mondială a gazelor să se orienteze către alte prețuri de referință nereglementate și, prin urmare, mai reprezentative, care sunt situate în principal în afara UE, mai transmite Asociația.

Astfel, dacă prețul gazului este plafonat artificial sub valoarea de piață, Europa nu mai oferă un preț competitiv pentru a atrage transporturi de GNL, ceea ce ar periclita aprovizionarea pe termen scurt.

GNL a fost redirecționat către Europa atunci când a fost nevoie, dar această tendință ar putea dispărea la un preț plafonat.

Mai mult, impunerea unui plafon de preț ar putea pune în pericol aprovizionarea pe termen lung, deoarece ar submina credibilitatea Europei ca client serios pe piața globală de gaze. Controalele artificiale ale prețurilor ar face din Europa un partener mai puțin atractiv și de încredere pentru furnizori, care ar putea prefera piețele în care pot vinde gaz la prețuri competitive, determinate de piață. Conform Rystad Energy Research and Analysis începând cu 5 februarie 2025, Europa a contractat doar 26% din necesarul de aprovizionare cu GNL până în 2040 (având în vedere perspectivele cererii de gaze naturale Fit for Fifty): 31 de contracte GNL în valoare de 649 miliarde mc, ceea ce este în contrast puternic cu 117 contracte GNL încheiate de Asia în valoare de 1,351 miliarde mc. În plus, prețurile artificiale ar putea avea un impact asupra investițiilor pe termen lung în noua infrastructură necesară pentru extragerea și transportul energiei.

„Piața liberalizată a gazelor naturale este singura care poate răspunde la multiplele provocări actuale, inclusiv transparența prețurilor și concurența între diferite surse de energie. Sistemul interconectat și funcțional la nivel global, cu acces la surse multiple, precum gazele din diferite regiuni sau LNG, asigură siguranța aprovizionării cu gaze, doar la existența unui Preț Corect.

Plafonarea prețului înseamnă deschiderea drumului către creșterea riscului în aprovizionarea cu gaze.

Liberalizarea trebuie să fie, însă, însoțită de soluții inteligente pe partea cererii, cum ar fi eficiența energetică, și de politică care să protejeze consumatorii vulnerabili, pentru a evita fluctuațiile mari ale prețurilor care pot afecta economiile gospodăriilor sau ale companiei”, conchide Dumitru Chisăliță, președinte AEI.