Sursa foto: Ilona Andrei
Banca Națională a României (BNR) pare să aibă liber să înceapă săptămâna aceasta tăierea dobânzilor, după 18 luni de la ultima mișcare a acestora, este consensul unei majorități a analiștilor financiar-bancari. Primul pas de scădere a dobânzilor este motivat de faptul că rata anuală a inflației și-a temperat avansul și a ajuns să fie cu aproape 2 puncte procentuale sub rata-cheie de dobândă a băncii centrale, iar traiectoria descendentă a inflației, inclusiv a celei de bază, pare să fie „neîndoielnică”.
Raportul din luna mai privind dinamica inflației, publicat de Institutul Național de Statistică (INS) în data pe 14 mai, a arătat o atenuare a ratei anuale de creștere a prețurilor de consum de la 5,9% în aprilie la 5,1% în luna mai. Raportul de la INS a limpezit puțin apele și a eliminat din incertitudinile privind scăderea dobânzilor, după ce la ședința din 12 mai BNR a decis să amâne o primă tăiere, iar în același timp să semnaleze că „momentul oportun” se va apropia dacă inflația va da semne de cooperare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Decizia de a mai aștepta a fost motivată pe de o parte de anticipațiile inflaționiste încă ridicate din economie și de faptul că BNR încearcă să dea jos inflația nu doar fără recesiune, ci cu un excedent de cerere și chiar o explozie a comerțului cu amănuntul (+6,5% în primele 4 luni din 2023, față de primele 4 luni din 2023), inflamat de creșterile de venituri din mediul privat și public, respectiv de politica fiscală a Guvernului, care e anticipat de Comisia Europeană să împingă deficitul bugetar la circa 7% din PIB în anul electoral.
Cu toate că estimările nu sunt pentru o scădere majoră a dobânzilor, fiind mai degrabă anticipat un ciclu de moderare de 3-4 tăieri în acest an, primul pas al BNR este unul simbolic care dă un semnal macroeconomic extrem de important, în general unul de stimulare a ciclului de afaceri.
Piața bancară deja s-a mișcat înaintea BNR și a împins în jos dobânzile la creditele de consum, inclusiv în condițiile unui surplus de lichiditate record, condiții în care creditarea în lei a crescut puternic și a sprijinit comerțul cu amănuntul în ultimul an, în special pe cel cu mărfuri nealimentare. În ciuda dobânzilor relativ ridicate. O scădere a dobânzilor ar putea însă descuraja economisirea și ar încuraja consumul.
Banca Națională a României a permis umflarea acestui excedent de lichiditate astfel încât Guvernul și economia reală să aibă resurse pentru a se finanța. Guvernul are un necesar de finanțare record în acest an, care probabil va depăși recordul stabilit anul trecut, de 205 miliarde de lei.
De amintit totuși că scăderea ratei inflației din lunile aprilie și mai a fost influențată major de scăderea prețului la energie electrică (-6% an/an) și gaze naturale (-8% lună/lună în mai după -11% în aprilie, ceea a dus la un declin de 18% an/an). Impactul scăderii prețurilor la gaze a fost de 0,3 puncte procentuale în rata anuală din luna mai.
În același timp, indicele prețurilor de consum (IPC) excluzând legume, fructe, ouă, combustibili şi produsele ale căror preţuri sunt reglementate (medicamente, energie electrică, gaze naturale, energie termică, transport CFR, transport pe apă, poştă şi curier, servicii de eliberare carte identitate, permis auto, paşaport, apă, canal, salubritate, transport urban în comun, chirii stabilite de administraţia locală) a crescut în luna mai cu un ritm încă ridicat de 0,41%, după avansuri de 0,69% în aprilie, 0,39% în martie, 0,65% în februarie și 0,99% în ianuarie.
Dincolo de impactul important al scăderii prețurilor la gaze și electricitate din ultimele luni și privind atent la dinamica lunară din mai a prețurilor din întregul coș de consum pe care IPC încearcă să îl creeze, este evident că presiunile inflaționiste structurale s-au arătat încă puternice și chiar extinse pe mai toate categoriile de produse. La nivelul prețurilor serviciilor, rata anuală de creștere este de 9,29% în luna mai (după +0,4% lună/lună), iar la mărfuri nealimentare de 6,38%.
Singurele zone unde presiunile inflaționiste sunt ținute sub control sunt cele unde autoritățile au impus plafonări de prețuri, măsuri specifice perioadelor cu inflație structurală și pusee de inflație repetate.
Motivațiile pentru o nouă amânare. În țările din regiune inflația a început deja să o ia ușor în sus
În ceea ce privește o posibilă nouă amânare a scăderii dobânzilor, trebuie amintit că deși BNR a prioritizat până acum creșterea economică și a preferat o inflație care să revină lent în jos, în detrimentul unei combateri rapide a inflației, banca centrală are sarcina de a acționa contraciclic în raport cu politica fiscală, puternic pro-ciclică în acest an cu deficit bugetar de 7%. Asta înseamnă, în teorie, o politică monetară mai restrictivă.
În plus, există încă anumite semne de întrebare cu privire la conduita politicii monetare a băncii centrale din America (Federal Reserve) și a Băncii Centrale Europene (BCE), unde sunt anticipate 1-2 tăieri de dobânzi în restul acestui an, dar mai degrabă spre finalul lui 2024. BNR ar putea astfel să amâne scăderea dobânzilor pentru ședința din august, când economia României va oferi noi date și „frontul extern” se poate să se fi limpezit.
Un element de incertitudine major pentru anul viitor rămâne conduita politicii fiscale, în condițiile în care Guvernul va fi obligat să vină după alegerile parlamentare din decembrie cu o serie de măsuri de ajustare dacă deficitul se va duce spre 7% din PIB, cel puțin dacă dorește să păstreze credibilitatea externă în angajamentul României de ajustare voluntară a dezechilibrelor. După cum a afirmat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, îngăduința Comisiei Europene pentru deficitul României este legată și de poziția noastră, respectiv de proximitatea de războiul din Ucraina.