Sursa foto: Pixabay
Anul 2022 va reprezenta, fără îndoială, referința pentru demararea procesului de digitalizare a raportărilor fiscale în România, menit să simplifice procedurile de raportare, să flexibilizeze relația dintre contribuabili și autorități și, nu în ultimul rând, să aducă mai mulți bani la bugetul de stat, având în vedere că țara noastră și-a asumat, în fața autorităților europene, o reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB în 2024. În plus, digitalizarea raportărilor va contribui la modernizarea administrației fiscale care va avea, astfel, la îndemână instrumente mai eficiente de realizare a controalelor, la distanță, și de combatere a evaziunii fiscale. Astfel, cresc șansele ca, în anii următori, România să își îmbunătățească poziția pe care o ocupă în clasamentele realizate de instituțiile europene în funcție de gradul de colectare a impozitelor și taxelor la bugetul de stat. Pe de altă parte, însă, 2023 rămâne provocator atât pentru companii, cât și pentru autorități, dat fiind că implementarea noilor raportări este în plină derulare.
Conform instituțiilor europene, țara noastră se menține pe ultimele locuri în privința încasării taxelor la buget. Datele Eurostat arată că România s-a aflat, și în 2021, la coada clasamentului în funcție de nivelul taxelor și impozitelor în produsul intern brut (PIB), cu puțin peste 27% (față de media europeană de aproape 42%). Prin comparație, Bulgaria colectează taxe de peste 30% din PIB, Ungaria ajunge la 34%, Croația aproape de 36%, iar Polonia depășește 37% din PIB. În spatele României este doar Irlanda, cu aproape 22% din PIB, dar în acest caz explicația este legată de nivelul redus de taxare.
Cum stau țările vecine cu deficitul de încasare la TVA?
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În același timp, cel mai recent raport al Comisiei Europene (CE) arată că România rămâne țara europeană cu cel mai ridicat deficit de încasare la TVA, de 35,7% din veniturile estimate din această taxă în 2020, în creștere ușoară față de anul anterior (35,5%). În sumă absolută, acest procent reprezintă echivalentul a 7,42 miliarde de euro.
În clasamentul european, România este urmată de Malta (24,1%) și Italia (20,8%). De remarcat că Grecia, care anul trecut era prima după România, a reușit să își reducă decalajul de încasare cu 3,7 puncte procentuale, sub 20%. Media europeană a fost de 9,1%, în scădere cu două puncte procentuale față de anul anterior.
Evoluția deficitului de încasare la TVA, în România dar și în celelalte țări în care acesta a crescut (Croația, Cipru, Irlanda, Austria și Belgia), trebuie privită și prin prisma faptului că 2020 este anul în care a izbucnit pandemia de COVID-19, perioadă în care multe societăți au beneficiat de posibilitatea amânării plății taxelor. Totuși, celelalte 21 de state membre s-au descurcat mai bine. Spre exemplu, în țările vecine, deficitul de încasare la TVA este mult mai mic și în scădere. Ungaria a înregistrat, în 2020, cea mai mare reducere a deficitului de încasare din UE, de 4,7 puncte procentuale, ajungând la 5,1%. De asemenea, în Bulgaria acesta s-a diminuat cu aproximativ patru puncte procentuale, la 6,3% (a scăzut cota de TVA cu 0,9 puncte procentuale, ceea a dus la creșterea conformării, notează CE), iar în Polonia cu 1,4 puncte, la 11,3%.
Pentru 2021, Comisia estimează că în România deficitul de încasare se va reduce la aproximativ 33%, datorită implementării sistemelor digitale de raportare, începând cu 2020, și anume SAF-T și casele de marcat electronice.
Sistemele digitale de raportare aflate în curs de implementare
Așadar există potențial de creștere a veniturilor la bugetul de stat din reducerea decalajului de încasare la TVA, iar anul există mai multe argumente care pot susține că acest potențial poate fi valorificat în anii următori, având în vedere măsurile implementate anul acesta de autorități, pentru digitalizarea relației dintre fisc și contribuabili. Este vorba, cum se subliniază și în raportul CE, de introducerea cerințelor de raportare în sistem electronic, de la SAF-T (Standard Audit File for Tax – fișierul standard de control fiscal), la facturarea electronică Ro e-Factura sau sistemul de monitorizare a transporturilor de marfă Ro e-Transport. Toate aceste sisteme au drept scop standardizarea seturilor de date financiare și contabile solicitate contribuabililor, care să permită, ulterior, analizarea automată de către autoritatea fiscală și, implicit, identificarea în timp util a practicilor incorecte și limitarea evaziunii fiscale.
Sisteme de raportare de acest gen se aplică, de câțiva ani, în alte state europene și nu numai, cu rezultate remarcabile. Spre exemplu, SAF-T, creat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în urmă cu mai mult de zece ani tocmai cu scopul de a asigura o mai bună colectare a taxelor la bugetele de stat, a fost implementat, în diverse forme, în mai multe state din întreaga lume. Cele mai apropiate de România sunt Polonia și Ungaria, țări care, ulterior introducerii acestei raportări, și-au redus semnificativ decalajul de încasare la TVA – în Polonia deficitul a scăzut semnificativ de la aplicare, la aproximativ 11% în 2020, iar în Ungaria la puțin peste 5%.
Facturarea electronică, ce constă în raportarea, stocarea și descărcarea facturilor prin intermediul serverului autorității fiscale, se practică, de asemenea, în mai multe state europene, în diverse variante. Sistemul implementat în țara noastră a fost inspirat din Italia, stat care a făcut primul pas în această direcție încă din 2014. De asemenea, modelul italian este în curs de implementare și în Polonia.
În privința RO e-Transport, care presupune raportarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, cel mai apropiat exemplu este Ungaria.
Așadar, sunt suficiente date care să ateste beneficiile pe termen lung ale implementării unor soluții de acest gen, bazate pe tehnologie, în privința încasării veniturilor din impozite și taxe.
La toate aceste măsuri se adaugă și modificările Codului de Procedură Fiscală anunțate de autorități, deocamdată în stadiu de proiect. Este vorba, printre altele, stimularea digitalizării acțiunilor de control și efectuarea acestora la distanță, astfel încât inspecția fiscală să se desfășoare, ca regulă generală, la sediul instituției de control. În prezent, inspecțiile fiscale se desfășoară preponderent la sediul contribuabilului.
Alte măsuri care pot genera creșterea veniturilor la buget
În plus, proiectul prevede ca autoritatea fiscală să fie obligată să analizeze cu prioritate informațiile deja disponibile cu privire la activitatea contribuabilului (obținute prin intermediul SAF-T, RO e-Transport, RO e-Factura, situații financiare), iar eventuale solicitări de informații suplimentare să vizeze doar documente ce nu sunt deținute de organul fiscal solicitant.
O altă măsură prevăzută în proiect vizează stimularea conformării voluntare și presupune introducerea unei notificării de conformare, care urmează să fie transmisă înainte de selectarea contribuabilului pentru efectuarea inspecției sau a verificării situației fiscale personale, astfel încât acesta să își poată corecta eventualele erori din situațiile depuse la fisc.
Toate acest schimbări se află, însă, în curs de implementare, astfel că reprezintă, în continuare, o provocare atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale, având în vedere complexitatea sistemelor, costul implementării și, nu în ultimul rând, suprapunerea perioadelor de implementare. Cu toate acestea, pe termen lung sunt așteptate beneficii de ambele părți – inspecții fiscale mai puțin împovărătoare pentru contribuabili (multe dintre acestea vor putea fi derulate la distanță) și mai puțin costisitoare pentru autorități, o abordare mai uniformă în cadrul analizei de risc și din partea inspectorilor aflați în control, limitarea erorilor umane în gestionarea datelor, proceduri de raportare standardizate și transparente etc. În plus, toate aceste eforturi vor contribui la modernizarea ANAF, cu atât mai mult cu cât prin PNRR sunt alocate și fonduri nerambursabile în acest scop (peste 350 de milioane de euro) și vor duce, în final, la încasări mai mari la bugetul de stat.
Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România