Foto: Dreamstime
Deficitul bugetului de pensii de stat va trece în acest an de 20 de miliarde de lei, adică 1,3% din PIB, în creștere considerabilă față de cele 3,2 de miliarde de lei din 2019 (0,3% din PIB), arată datele sintetizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Acesta ar putea depăși 30 de miliarde de lei în 2025. În acest an, cheltuielile totale ale sistemului de pensii de stat vor reprezenta aproape 7,1% din PIB. Ce spun economiștii? „Toți indicatorii importanți ai sistemului de pensii de stat din România indică existența unor probleme structurale serioase”. Acesta este contextul în care anul viitor, cu mai multe rânduri de alegeri, cresc pensii. Premierul Marcel Ciolacu apără de fiecare dată această decizie, subliniind nevoile vârstinicilor din țară, pe care de altfel nu le contestă nici economiștii. Întrebarea rămâne însă: de unde vor veni banii și care vor fi efectele pe termen lung?
„Conform estimărilor noastre, în acest an, deficitul bugetului de pensii de stat va atinge o valoare de peste 20 miliarde de lei (reprezentând 1,3% din PIB), crescând de la 3,2 de miliarde de lei în 2019 (0,3% din PIB). În 2023, cheltuielile totale ale sistemului de pensii de stat vor reprezenta aproape 7,1% din PIB. Toți indicatorii importanți ai sistemului de pensii de stat din România indică existența unor probleme structurale serioase deja în acest an. Deficitul bugetului de pensii este acoperit cu ajutorul altor impozite și împrumuturi externe, contribuind astfel la dezechilibrul întregului buget de stat”, arată echipa de economiști.
În acest context, valoarea punctului de pensie va crește cu 13,8% începând cu 1 ianuarie, ajungând la 2.032 lei. În plus, se va interveni și în recalcularea pensiilor, generând o majorare medie de 40%, amintesc economiștii. „Aceste măsuri vor conduce la o subvenție pentru echilibrarea bugetului de pensii de 25,16 miliarde de lei în anul viitor, conform proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BAS) pentru 2024. Estimările noastre indică faptul că deficitul bugetului de pensii ar putea depăși pragul de 30 de miliarde de lei în 2025”, menționează Rácz Béla-Gergely, lector universitar și membru al echipei Romanian Economic Monitor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cercetătorii în economie menționează că sistemul de pensii de stat este afectat de doi factori majori: creșterea pensiilor nominale menționată anterior și tendințele demografice nefavorabile. Rata de dependență a sistemului de pensii din România (număr pensionari/număr salariați) este mai mare decât media UE: un salariat din România (inclusiv muncitorii agricoli) trebuie să susțină în medie un număr de 0,66 pensionari, în timp ce în UE acest raport este de doar 0,61.
„Situația se agravează odată cu faptul că generația născută în anii 1960, într-o perioadă de „baby boom” în România, se va pensiona în 2025. Astfel, rata de dependență a sistemului de pensii din România se va deteriora mai rapid decât cea din UE, unde nu s-a înregistrat o ruptură structurală atât de semnificativă în procesele demografice”, mai arată analiza economiștilor.
„Viitorul guvern se va confrunta cu o dilemă serioasă: trebuie să reducă considerabil deficitul bugetar, în condițiile în care va trebui să acopere și deficitul bugetului de pensii de stat care va crește cu cel puțin 50% până în anul 2025 (de la 20 miliarde în 2023 la 30 miliarde în 2025)”, concluzionează economiștii.
Economedia a scris anterior că impactul majorărilor de pensii în 2024 este uriaș: cheltuielile cu pensiile cresc cu 30 de miliarde lei anul viitor. În același timp, contribuțiile virate la bugetul asigurărilor de stat rămân aceleași. Din contră, chiar, de la 1 ianuarie 2024 avem lege să se majoreze contribuția virată la Pilonul 2 de pensii de la 3,75% la 4,75%, așa că procentul virat la Pilonul 1, cel public, va scădea la 20,25%, de la 21,25% în prezent. Un minus de circa 4 miliarde lei la bugetul de pensii publice.
Așadar, de unde aduce Guvernul 34 de miliarde de lei în plus la bugetul asigurărilor de stat pentru a majora pensiile și pentru a compensa contribuțiile în plus virate la Pilonul 2, anul viitor?
Temă spinoasă în coaliție
Premierul Marcel Ciolacu susținea chiar ieri, în contextul discuțiilor pe bugetul pentru 2024, că bugetul asigurărilor sociale probează că există bani atât pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie, cu rata inflației de 13,8%, cât și pentru recalcularea pensiilor de la 1 septembrie. Tema rămâne însă una spinoasă însă, chiar la nivelul coaliției de guvernare. Ședința de Guvern de joi în care urma să se discute proiectul de buget pe anul 2024 (aprobat, în final), dar și „ordonanța trenuleț” care reglementează principalele măsuri fiscale a fost întârziată peste 9 ore. Liberalii și social-democrații nu au reușit să se pună de acord pe anumite subiecte, iar unul dintre subiecte a fost finanțarea pentru pensii, alături salariile profesorilor și scutirea de taxe a 200 de lei din salariul minim, după cum relata Economedia AICI.
Citește și: