sursa foto: Pexels/ Nataliya Vaitkevich
Va decide Guvernul ca România să treacă de la cota unică la impozitarea progresivă? Ce alte surprize va aduce marea reformă fiscală? Va fi deficitul ținut sub control sau ne vom trezi cu un nou derapaj, pe fond de pomeni electorale, care ar putea duce la blocarea fondurilor europene și noi taxe pentru populație mediul de afaceri? Cu ce bani se majorează pensiile, de două ori în acest an? Cum va arăta noua lege a salarizării? Acestea sunt principalele întrebări cu care începe anul 2024, un an super-electoral cu patru rânduri de alegeri, și care va marca și următorii patru ani de „liniște”.
Economedia analizează temele majore de discuție în acest an.
Cum s-a încheiat 2023?
Anul 2023 a fost unul dezastruos pentru mediul de afaceri. Pe de o parte, de la 1 ianuarie 2023 acesta a trebuit să suporte o serie de măsuri fiscale anunțate încă din 2022, cum ar fi încadrarea microîntreprinderilor într-un nou plafon, mai scăzut, creșterea impozitării dividendelor și modificări la impozitul pe chirii. Pe de altă parte, oamenii de afaceri au fost loviți și de o serie de măsuri fiscale surpriză adoptate în cursul anului, pentru că statul a greșit calculele privind bugetul și s-a trezit cu un deficit care depășea puternic ținta asumată. Unele dintre aceste măsuri au intrat în vigoare și în 2024.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Analiza Economedia realizată la începutul anului 2023 arăta numeroase riscuri, iar unele dintre ele s-au și materializat. Subliniam atunci că deficitul era construit pe o țintă optimistă de deficit bugetar, lucru pe care Guvernul a trebuit să îl recunoască chiar înainte de jumătatea anului și care a dus la măsuri fiscale surpriză pentru mediul de afaceri. Guvernul construise proiectul de buget pe anul 2023 pe un deficit bugetar de numai 4,4%. Însă după primele 11 luni el ajunsese la 4,64% din PIB, iar luna decembrie e notorie pentru cheltuieli mai mari. Datele Consiliul Fiscal arată că în 2023 deficitul va depăși cu 39-40 miliarde lei ținta stabilită prin bugetul inițial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB.
Economedia avertiza atunci, citând agenția de rating Fitch, și asupra unor riscuri de derapaj fiscal și potențialul unor cheltuieli suplimentare înainte de super-ciclul electoral din 2024. Și acest lucru s-a materializat, Guvernul adoptând o nouă lege a pensiilor care implică cheltuieli suplimentare de 26 de miliarde de lei doar în anul 2024. Nu este clar cum va fi finanțată noua lege, inclusiv ministerul de Finanțe avertizând că este necesară creșterea taxării mediului de afaceri și a populației pentru a acoperi impactul legii pensiilor, pentru că nu au fost identificate surse suplimentare de bani.
Marea reformă fiscală: încep discuțiile pe impozitarea progresivă
În 2023, Guvernul a luat unele măsuri pe calea către reformă fiscală, precum corectarea regimului microîntreprinderilor sau eliminarea unor facilități fiscale pentru sectoarele IT, agricultură, industria alimentară sau construcții.
Iar în 2024 Guvernul se pregătește să seteze liniile directoare pentru reforma fiscală care va începe în 2025. „Trebuie să venim cu o reformă fiscală predictibilă, echitabilă în 2025-2026”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.
Premierul a afirmat că reforma fiscală va trebui să se bazeze pe unul dintre cele două principii: menținerea cotei unice sau introducerea impozitării progresive. El a propus două variante: una cu cotă unică de 16%, ceea ce ar majora puternic impozitarea pe venit și pe capital, în prezent de 10%, respectiv 8%, sau impozit progresiv.
Ciolacu a afirmat că este de acord cu o cotă unică, dar vrea ca aceasta să fie aceeași pentru toată lumea: de 16%. În acest moment, doar impozitul pe profit este de 16%. În schimb, impozitul pe venit (pe muncă) este de 10%. Acesta a fost redus de la 16% în 2018, când guvernul Dragnea a făcut „revoluția fiscală” și a crescut nivelul contribuțiilor sociale.
Pe de altă parte, Ciolacu a spus că se poate merge pe impozitare progresivă.
„Eu nu refuz niciuna dintre variante”, a spus el.
FMI vorbește, într-un raport, despre introducerea unei rate de 20% pentru decila de top aferentă distribuției veniturilor (în timp ce se menține cota de 10% până la decilele superioare). În opinia instituției internaționale, asta ar lăsa majoritatea contribuabililor neafectați. Pe baza acestui scenariu de reformă, aproximativ 5,6 milioane de contribuabili nu ar plăti taxe mai mari, ci doar 650.000 de români. Ar aduce venituri suplimentare de 1% din PIB. De asmenea, recomandă introducerea unor credite fiscale pentru persoanele cu venituri în decila de jos a distribuției veniturilor. Scopul este de a încuraja participarea pe piața muncii, scria recent HotNews.
În schimb, Banca Mondială are patru scenarii pentru introducerea impozitului progresiv.
Scenariul 1: păstrarea cotelor actuale, eliminarea scutirilor pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice și creșterea nivelului indemnizației de bază (deducerii persoanele). Impact fiscal neutru, deoarece creșterea deducerii este compensată de eliminarea scutirilor.
Scenariul 2: creșterea impozitului pe venit de la 10% la 13% și introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile salariale reduse.
Scenariul 3: eliminarea deductibilității CAS, introducerea a trei cote progresive pentru impozitul pe veniturile persoanelor fizice din muncă (6% pentru veniturile de până la 80.000 de RON/an; 12% pentru veniturile cuprinse între 80.001 RON/ an și 189.000 RON/an; 18% pentru venituri peste 189.000 RON/an) și introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile salariale reduse.
Scenariul 4: eliminarea CASS, eliminarea deductibilității CAS și introducerea a trei cote progresive pentru impozitul pe veniturile persoanelor fizice din muncă (10% pentru veniturile de până la 42.000 RON/an; 20% pentru veniturile cuprinse între 42.001 RON/an și 100.000 RON/an; 25% pentru veniturile de peste 100.000 RON/an).
Friedrich Ebert Stiftung, o fundație a stângii germane, a prezentat anul trecut un studiu care arată patru scenarii pentru introducerea în România a unui impozit progresiv. Printre cei care au prezentat acest studiu s-a regăsit și Victoria Stoiciu, numită consilier al premierului social-democrat Marcel Ciolacu, unul dintre principalii promotori ai introducerii impozitului progresiv în România.
Conform surselor G4Media, pentru 2025, PSD pregătește impozitarea dividendelor cu 16%, un impozit progresiv care va lua serios din banii angajaților cu venituri peste 5.000 de lei, împovărarea suplimentară a microîntreprinderilor, plus încă un atac la Pilonul II de pensii.
Deficitul subestimat
Anul 2023 a fost cel mai clar exemplu de ce se poate întâmpla când calculele făcute la început de an se dovedesc optimiste: mediul de afaceri se trezește intempestiv cu taxe.
Din păcate, același scenariu pare că se va repeta și în 2024. Guvernul a construit bugetul pe un deficit de 5% din PIB. Însă Consiliul Fiscal avertizează din nou că veniturile sunt supraestimate, deoarece Guvernul așteaptă venituri ipotetice de 19 miliarde lei din colectare și digitalizarea ANAF, iar cheltuielile sunt subestimate și vor fi cu 4,5 miliarde lei mai mari. Astfel, Consiliul Fiscal apreciază că un deficit mai realist în 2024 este în jurul valorii de 6,4% din PIB.
Un astfel de buget va genera un deficit mare, ce trebuie acoperit prin împrumuturi, tăieri de cheltuieli de la investiții (singurele ”flexibile”, salariile bugetarilor și pensiile fiind de neatins) și creșteri de taxe și impozite. Adică noi lovituri pentru economie, după cum scria Cristian Pantazi, aici.
De unde vin banii pentru majorarea pensiilor?
Guvernul a decis că pensiile cresc de două ori în 2024. Prima majorare a avut loc de la 1 ianuarie, când pensiile au crescut cu 13,8% rata inflației din anul precedent. Cea de-a doua majorare va avea loc la 1 septembrie, când toate pensiile aflate în plată în România se vor recalcula pe baza formulei din noua lege a pensiilor. Impactul estimat al majorărilor este de 16 miliarde lei, respectiv 10 miliarde lei.
Așa cum spuneam anterior, nu este clar de unde vor veni banii pentru majorarea pensiilor. În declarațiile publice, premierul Ciolacu a indicat ca sursă de finanțare combaterea evaziunii fiscale. Măsurile fiscale care au intrat în vigoare la 1 ianuarie sunt estimate că vor aduce un impact financiar pozitiv de aproape 20 de miliarde lei în anul 2024. Însă chiar și luând acești bani în plus în calcul, Consiliul Fiscal a avertizat că veniturile sunt supraestimate și că banii estimați în plus din colectare și combaterea evaziunii sunt doar ipotetici.
Anterior, la adoptarea legii pensiilor, Ministerul Finanțelor a avertizat că sunt necesare măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, respectiv de creștere a taxării mediului de afaceri și a populației, care să acopere impactul bugetar al legii pensiilor. Ministerul Finanțelor arată că nu a „identificat surse suplimentare de acoperire a impactului bugetar”.
Reforme întârziate în PNRR
Mimarea reformelor majore asumate prin PNRR, despre care am scris la început de 2023, s-a adeverit. USR a acuzat Guvernul că, deși a realizat un proiect de lege pentru reforma pensiilor speciale și de serviciu, Executivul a propus de fapt „legea de salvare a pensiilor speciale”, deoarece proiectul ratează toate principiile din jalonul PNRR. Este aceeași situație și în ceea ce privește reforma legilor justiției, unde Comisia de la Veneția a criticat graba adoptării, procedura de numire a procurorilor-șefi și a adjuncților, înființarea noii secții pentru magistrați. Noua lege a pensiilor, adoptată anul trecut, este un mic pas înainte către echitate, spun economiștii, dar ea nu rezolvă problemele de sustenabilitate ale sistemului. Și, așa cum spuneam anterior, încă nu se știe cu ce va fi finanțată. Noua lege a salarizării unitare nu a fost elaborată nici până în acest moment, deși avea termen trimestrul 2 2023. Singurele realizări majore au fost investițiile publice ridicate, în special în infrastructură, și listarea Hidroelectrica. Și, deși trebuia să trimită două cereri de plată din PNRR în 2023, România abia a trimis una, pe final de an.
Această mimare a reformelor ar putea să continue și în 2024. Este neclar cum ar putea recupera țara noastră întârzierile în depunerea cererilor de plată, pentru a depune trei cereri de plată într-un singur an în 2024.
În acest an au termen de implementare câteva jaloane importante precum conectarea instituțiilor publice prin intermediul cloud-ului guvernamental sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.
O nouă lege a salarizării
O nouă lege a salarizării trebuia să intre în vigoare în cel de-al doilea trimestru al anului 2023. Cu toate acestea, acest jalon a fost amânat, deoarece Guvernul a întârziat în a face reformele anterioare, cele mai importante fiind legea pensiilor speciale și noua lege a pensiilor.
La începutul lunii august, Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a declarat pentru Edupedu.ro că draftul de lege se află în analiză.
Pe 5 octombrie, ministrul Deca invoca posibilitatea ca legea salarizării să nu fie gata până la 1 ianuarie. Atunci, Ligia Deca, ministrul Educației, evita să dea exemple de salarii ale profesorilor din noua grilă a salarizării. „Eu cred că nu are rost, pentru că ea nu este finalizată”, a spus ministra într-un interviu pentru Europa Liberă România
Pe 23 noiembrie, premierul Marcel Ciolacu spunea că „nu vom avea o lege a salarizării pusă în aplicare de anul viitor”, adică din 2024.
Sindicatele din poliție spuneau, după discuții cu ministrul Muncii, că viitoarea lege a salarizării, folosită de guvern ca referință pentru creșterile salariale date profesorilor de la 1 ianuarie 2024, va intra în vigoare „cel mai devreme după 1 ianuarie 2025”.
e-Factura obligatorie
Mediul de afaceri este obligat ca de la 1 ianuarie să folosească sistemul e-Factura de transmitere electronică în sistemul ANAF a tuturor facturilor pe care le emit către alte companii, în termen de 5 zile de la emitere. De la 1 iulie vor intra în vigoare și amenzile.
Economedia a scris anterior despre problemele acestui sistem: România profundă nu știe că trebuie să îl implementeze, ANAF nu are o infrastructură dedicată acestui proiect, iar sincopele tehnice se pot transforma în probleme comerciale. Detalii, AICI