Europa Centrală și de Est a apărut ca o destinație populară de nearshoring la nivel global după pandemia și războiul din Ucraina, Polonia fiind cea care beneficiază cel mai mult. Astfel, Polonia beneficiază de un val de firme care doresc să își aducă operațiunile mai aproape de piețele lor țintă. Experții spun că nu există niciun motiv pentru care acest lucru să nu poată dura, scrie Deutsche Welle.
“Războiul din Ucraina a schimbat totul”, spune Marcin Miecznikowski, director general al Trans East West, un operator logistic internațional.
Polonia era deja un nod comercial cheie între Asia și Europa de-a lungul noului Drum al Mătăsii, dar războiul a propulsat-o în prim-planul procesului de nearshoring, spune el.
Îndemnate de întreruperile lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia COVID și de războiul din Ucraina și îngrijorate de creșterea tensiunilor geopolitice dintre Occident și China, companiile din UE sunt dornice să își relocheze operațiunile mai aproape de piețele lor țintă, un proces cunoscut sub numele de nearshoring. Între timp, Polonia și alte țări din Europa Centrală și de Est beneficiază, de asemenea, de așa-numitul friendshoring, în cadrul căruia companiile care doresc să minimizeze riscurile de perturbări aleg să își relocheze operațiunile în țări prietenoase din statele autoritare.
Pandemia a schimbat regulile jocului
Impactul pandemiei COVID asupra lanțurilor de aprovizionare, în special a celor care provin din China, a fost un șoc pentru firmele occidentale, timpii de livrare ajungând la 12-15 luni, iar costurile de transport au crescut la niveluri record.
“Pandemia a servit ca un semnal de alarmă pentru corporațiile globale”, spune Marcin Fabianowicz, director al Centrului pentru investiții strategice din cadrul Agenției poloneze pentru investiții și comerț (PAIH). “Acestea și-au dat seama că localizarea producției nu se poate baza doar pe costuri de operare mai mici, deoarece poate fi foarte costisitoare pe termen lung.”
Sectorul SSC/BPO (centre de servicii partajate și externalizare a proceselor de afaceri) din Polonia înregistrează o mutare în țară a unor servicii de afaceri din ce în ce mai sofisticate, urmând exemplul unor companii precum Google, care a deschis spațiul de co-working Google Campus în Varșovia în 2015. Țara găzduiește, de asemenea, firma de servicii IT Accenture în Varșovia, în timp ce IBM are birouri în Cracovia, Wroclaw și Katowice. Băncile americane de investiții JP Morgan și Goldman Sachs pariază, de asemenea, pe Polonia.
“Dacă ne uităm la serviciile partajate/BPO, blocajul a dovedit că Polonia se poate descurca mult mai bine decât alte centre SSC/BPO, precum India sau Filipine, unde condițiile pentru munca la distanță erau inadecvate. Acest lucru a dus la un nou aflux de investiții străine directe în Polonia începând cu a doua jumătate a anului 2020″, a declarat Michael Dembinski, consilier șef al Camerei de Comerț Britanico-Poloneze (BPCC).
Războiul din Ucraina accelerează investițiile
Apoi, invazia rusă în Ucraina a schimbat rolul Poloniei în transportul de marfă trans-eurasiatic.
“Multe firme occidentale din sectoare precum cel auto, al materialelor de construcții, al mobilei și al produselor agroalimentare și-au mutat o parte sau întreaga producție din Ucraina în UE, Polonia fiind un beneficiar. De asemenea, firmele de IT s-au relocat din Ucraina în Polonia. Polonia este văzută ca fiind cea mai bună poartă logistică și trambulină pentru reconstrucția Ucrainei în viitor”, spune Dembinski.
Potrivit unui raport al Institutului Economic Polonez, Ucraina a reprezentat 45% din totalul noilor companii străine care și-au deschis magazine în Polonia în primele trei trimestre ale anului 2022.
Raportul a precizat că 3.600 de companii cu capital ucrainean și 10.200 de întreprinderi individuale ucrainene au fost înființate între ianuarie și septembrie anul trecut. În prezent, în Polonia funcționează 24.100 de companii cu capital ucrainean sau 25% din totalul companiilor cu capital străin.
Firma ucraineană de IT Ciklum a mutat 2.000 dintre cei 3.200 de angajați ai săi – 250 în Polonia – după invazia Rusiei în Ucraina. DXC Technology a mutat mulți dintre cei 4.000 de angajați din Ucraina din zona de conflict în vestul Ucrainei, Polonia și România, în timp ce o altă companie ucraineană de IT, Infopulse, a mutat 400 dintre angajații săi în Polonia.
România atrage, de asemenea, investiții străine directe
România este o altă stea strălucitoare în regiune, atrăgând 69 de proiecte ISD în 2022, un salt de 86% față de 2021, potrivit studiului EY European Investment Attractiveness.
“România devine un jucător important în Europa în ceea ce privește investițiile străine în sectorul producției de semiconductori… România demonstrează că a devenit o economie matură cu un potențial substanțial de creștere în viitor, ocupând locul patru în Europa în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă, cu 239 de locuri de muncă create per proiect nou în 2022, după Serbia, Spania și Ungaria”, a declarat Bogdan Ion de la EY.
Una dintre cele mai recente investiții străine, anunțată în februarie, a fost cea a companiei austriece Syn Trac, care intenționează să construiască o fabrică de tractoare în județul Arad.
Alte investiții recente semnificative în regiune includ și cea a companiei elvețiene Toblerone, care va muta producția ciocolatelor sale emblematice în Slovacia de la sfârșitul anului 2023.
Samsung SDI, divizia de producție de baterii a Samsung, intenționează să înființeze o nouă unitate de producție de baterii în Ungaria. Fabrica va produce baterii pentru automobilele BMW.
“Prietenia eternă dintre China și Rusia este o problemă pe care întreprinderile occidentale o cunosc. Aș prezice o îndepărtare lentă, dar constantă de China – nimic brusc și radical, mai degrabă ca o dezumflare a unei anvelope. Mai puține investiții străine directe noi în China, investițiile existente care continuă, dar fără atâtea reinvestiții/bani noi, iar Europa Centrală și de Este este unul dintre beneficiarii acestei tendințe, la fel ca și alte destinații din Asia de Sud-Est”, spune Dembinski.
Și alte studii au arătat schimbările aduse de război
O analiză PwC din luna februarie arăta că războiul dus de Rusia în Ucraina a determinat apariţia unor noi rute comerciale, iar România poate beneficia de această tendinţă având în vedere că regiunea a fost o destinaţie importantă pentru nearshoring şi offshoring pentru producătorii din Europa de Vest, spunea Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România.
“Multe companii din Europa caută să diversifice aceste rute, din cauza riscului crescut de întrerupere a lanţurilor de aprovizionare. De această tendinţă pot beneficia ţări ca România, având în vedere că regiunea noastră a fost o destinaţie importantă pentru nearshoring şi offshoring pentru producătorii din Europa de Vest. Conform unei analize a reţelei PwC, destinaţiile de relocare în urma schimbărilor din lanţurile de aprovizionare sunt în ordine Polonia, Germania, Turcia. România se află pe locul 7 din această perspectivă la nivel global, ceea ce este încurajator pentru ţara noastră. Astfel, ţara noastră poate beneficia de fenomenul de nearshoring la nivel mondial”, a explicat Bumbăcea, într-o opinie pentru Agerpres cu privire la impactul economic al războiului din Ucraina la un an de la invazie.
Potrivit acestuia, dacă fluxul de investiţii străine directe în regiune s-a diminuat în al doilea trimestru al anului 2022, atât din cauza războiului, cât şi ca parte dintr-un fenomen global legat de diverşi factori, precum ratele mai mari ale dobânzilor, criza energetică, ulterior s-a redresat. În România, investiţiile directe ale nerezidenţilor au urcat cu 33,37% în 2022, la 10,69 miliarde de euro, comparativ cu 8 miliarde de euro în anul anterior, conform Băncii Naţionale a României.