Producția de gaze a României este acum cu 20% mai scăzută față de acum patru ani, iar cel mai mare declin este la Petrom, care extrage cu 30% mai puțin ca în 2017, potrivit unui document consultat de Economedia. Declinul producției se suprapune în acest an cu un context european ce a dus la scumpiri puternice la energie. În același timp, industria solicită insistent, deja de câțiva ani, legislația offshore pentru a putea demara extragerea gazelor din Marea Neagră.
Un document obținut de Economedia arată că producția de gaze din România a constant, în ultimii patru ani. În 2017, producția totală, luând referința 26 octombrie (fix înainte de sfârșitul ciclului de injecție în depozite), era de 30,4 milioane de metri cubi pe zi. În 2021, era de 24 milioane de metri cubi pe zi, cu 17% mai mică.
Este de remarcat că, în sectorul producătorilor independenți, cum ar fi Amromco, Serinus Energy sau Hunt Oil, declinul este de 70%, dar aceștia contează în proporție de cel mult 5% în totalul cantităților extrase, la nivelul României.
În schimb, pentru cei mai mari producători din România, Romgaz și Petrom, pentru 2021, 2020, 2019, 2018 și 2017, vedem cum declinul producției este constant.
În urmă cu patru ani, Romgaz producea 15,5 milioane mc pe zi, iar Petrom 13,6 milioane mc pe zi. Anul acesta, producția companiei românești scădea la 14,3 milioane mc pe zi, în timp ce a Petrom ajungea la 9,6 milioane mc pe zi.
Bineînțeles, vremea influențează producția de gaze, dar declinul este cert și constant, mai lent la Romgaz, mai accentuat la Petrom. Acest lucru apare, de altfel, și în rapoartele periodice pe care compania controlată de austriecii de la OMV le face. „Scăderea producției de gaze din România a fost determinată, în principal, de declinul natural al producției din cele mai importante zăcăminte de gaze”, au precizat reprezentanții Petrom, citați de Profit.ro, cu ocazia prezentării rezultatelor financiare din trimestrul al treilea din 2021. „În ceea ce privește dezvoltarea zăcămintelor de gaze, vedem că, în general, activitatea onshore este în scădere. Sunt zăcăminte vechi, din care, deși continuăm să facem din ce în ce mai multe investiții, resursa se epuizează. Și, în general, mai rapid la gaze naturale decât la petrol”, spunea recent și Christina Verchere, CEO-ul companiei OMV Petrom, într-un interviu pentru G4Media și Economedia.
Referitor la situația declinului constant a producției locale de gaze, ministrul Energiei, Virgil Popescu, spune, pentru Economedia.ro: „Într-adevăr, vedem clar cum tot scade producția, an de an, mai mult la un producător, mai puțin la altul. Acest lucru poate fi pus pe seama unei ajustări brutale a investițiilor în zona de explorare onshore (de uscat – n.r.). Avem nevoie, ca țară, de producție onshore de gaze, investițiile în această zonă ar trebui să continue”.
În general, consumul anual de gaze al României este de circa 12 miliarde mc anual, din care importurile sunt între 1,5 și 2 miliarde mc. În acest an însă, potrivit estimărilor, acestea vor depăși 2,5, poate 3 miliarde mc, pentru că scăderea producției locale coroborată cu un gram mai redus de umplere a depozitelor vor impulsiona achizițiile de gaze de proveniență rusească.
Datele publicate luni seară de Gazprom arată că exporturile companiei rusești către România au explodat, crescând cu 272,2% în primele 10 luni ale acestui an.
Și Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, afirmă că scăderea producției vine într-un moment foarte nefericit. „Agenția Națională pentru Resurse Minerale și operatorii ar trebui să ofere explicații în legătură cu această scădere, iar statul român să se hotărască dacă mai vrea ca resursele din Marea Neagră să fie exploatate”, spune el.
Și reprezentanții Petrom au atras atenția asupra situației gazelor din Marea Neagră, blocate în subteran din cauza lipsei legislației.
„Având în vedere maturitatea zăcămintelor de gaze din România, gazele din Marea Neagră reprezintă soluția pentru securizarea aprovizionării cu gaze a țării. În absența gazelor din Marea Neagră, importurile de gaze sunt estimate să crească la circa 50% la nivelul anului 2030”, au mai precizat oficialii Petrom, citați de Profit.ro.
Legislația offshore este momentan blocată în Parlament. Legea adoptată de PSD în 2019, la presiunile lui Liviu Dragnea, a fost respinsă de investitori, care au reclamat un regim de impozitare prea înalt și bariere birocratice. PNL a promis la acel moment că va debloca rapid situația, dar, odată ajunși la guvernare, liberalii au spus că nu vor modifica legea offshore decât dacă vor avea majoritate în Parlament.
Între timp, gigantul american ExxonMobil a anunțat că își va vinde participația din România la proiectul cu care exploata împreună cu OMV Petrom resursele din Marea Neagră, tocmai din cauza legislației offshore.
Romgaz a ajuns recent la acord cu Exxon pentru preluarea subsidiarei gigantului american. Tranzacția va fi finalizată în primul trimestru din 2022.