Creșterea economică a României a continuat să încetinească în al doilea trimestru al anului curent, după o frână puternică și în primul trimestru, însă țara noastră a evitat o recesiune tehnică și a devansat multe țări din regiune, arată o analiză realizată de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Atât scăderea cererii externe, cât și scăderea cererii interne au fost factorii acestei încetiniri, pe măsură ce populația are o tendință către economisire, astfel că avansul este în continuare susținut de investiții.
În acest context, echipa de economiști și-a revizuit în jos așteptările pentru creșterea economică în acest an.
PIB-ul României: continuă decelerarea creșterii economice, însă ne menținem peste media UE
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2023 a fost în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul I 2023 şi cu 2,7% faţă de trimestrul II 2022, deși în termeni nominali, s-a înregistrat o ușoară scădere față de trimestrul precedent, arată datele publicate la începutul acestei luni de Institutul Național de Statistică (INS). Pe serie brută, Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali cu 1,1% faţă de trimestrul II 2022.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Economiștii UBB-FSEGA afirmă că datele publicate de INS confirmă așteptările privind continuarea trendului de încetinire a creșterii economice: în al doilea trimestru al anului 2023 PIB-ul României a avut a creștere de doar +1,1% față de același trimestru din anul precedent (serie brută), respectiv +2,7% dacă aplicăm ajustarea sezonieră a INS.
Ambele cifre sunt însă cele mai scăzute creșteri procentuale de după revenirea economică post-pandemie din România, spun economiștii.
Totuși, aceste cifre sunt în concordanță cu previziunile analiștilor de la începutul acestui an, inclusiv cele publicate de echipa RoEM, potrivit cărora anul 2023 va marca o decelerare semnificativă a creșterii PIB-ului. Indicatorul rămâne însă în sfera pozitivă, România evitând astfel recesiunea tehnică, mai arată economiștii UBB-FSEGA.
Economiștii subliniază că, în comparație la nivelul UE, se poate remarca faptul că România, cu acea creștere anuală de 1,1% în trimestrul 2 al anului curent, se situează peste media UE (0,0%), devansând în acest clasament mai multe țări din regiune precum Ungaria (-2,4%), Polonia (-1,4%) sau Cehia (-1,0%), fiind însă în spatele Sloveniei (+1,4%), Slovaciei (+1,5%) și al Bulgariei (1,8%).
Care sunt motivele decelerării economice?
Motivul principal al acestei corecțiuni, precum și al decelerării creșterii economice în general, poate fi identificat în scăderea cererii de pe piață, spun economiștii.
Pe de o parte, din cauza performanței economice scăzute a zonei euro, cererea externă s-a temperat peste așteptări, care a determinat o scădere a exporturilor României, precum și o performanță sub așteptări a industriei în general, arată economiștii. România are legături comerciale importante cu țările din zona euro, iar o performanță economică mai puțin bună din această regiune determină automat și o încetinire a activității industriale din România.
Pe cealaltă parte, pe piața internă gospodăriile au devenit mult mai prudente, reducându-și consumul și contribuind astfel la scăderea cererii interne, subliniază echipa de economiști.
„Deși salariile medii nete au început să crească din nou în termeni reali (adică peste nivelul inflației), contextul economic actual determină gospodăriile românești să fie mai precaute în ceea ce privește viitorul apropiat: dobânzile continuă să fie relativ ridicate care crește costul creditelor de consum, iar gospodăriile se orientează mai degrabă către economisire, ceea ce este un semnal al unui comportament prudent în fața incertitudinilor economice de pe termen scurt”, potrivit specialiștilor UBB-FSEGA.
Pe lângă scăderea cererii externe și interne, economiștii afirmă este important de menționat și faptul că sunt câteva componente care mențin indicatorul de creștere anuală a PIB-ului în sfera pozitivă. Dintre aceste componente trebuie remarcate investițiile (formarea brută de capital fix), care continuă să contribuie semnificativ la menținerea creșterii economice. Fondurile europene și investițiile guvernamentale sunt printre cei mai importanți factori care pun în mișcare aceste investiții, conchid economiștii.
Și economiștii ING subliniau recent încetinirea cererii private, o scădere a consumului public și o slăbire a perspectivelor externe, motiv pentru care activitatea investițională puternică – cel mai probabil în proiecte de inginerie civilă, după cum arată datele de înaltă frecvență din domeniul construcțiilor – menține economia pe linia de plutire. Conform lor, în al doilea trimestru, investițiile fixe au reprezentat cea mai mare parte a contribuției la creștere, depășind consumul privat.
Prognoza de creștere, redusă la +1,8%
Astfel, deoarece trendul creșterii economice este unul descrescător, echipa UBB-FSEGA a modificat pentru prima oară previziunea de creștere a PIB-ului pentru întregul an 2023 – de la +2,5% anunțat la începutul acestui an, la +1,8%.
Alte prognoze?
Pentru 2023, Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw) prevede o încetinire a creșterii la o medie de 1,2% pentru membrii UE din regiune – deși asta înseamnă că ar trebui totuși să crească de peste două ori mai repede decât zona euro (0,5%). România (trei procente) și Croația (2,5%) vor înregistra o creștere relativ puternică, în timp ce țările din Visegrád (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia) vor înregistra doar o creștere ușoară, în medie de 0,6%, potrivit noilor previziuni de vară ale wiiw pentru 23 de țări din regiune, citat de Emerging Europe.
ING Research se așteaptă ca creșterea să rămână slabă în a doua jumătate a anului și ca economia să crească cu doar 1,5% pe an în 2023.
UniCredit se așteaptă ca economia României să crească cu 3% în 2023 și cu 4% în 2024, depășind Europa Centrală în acest an, datorită unei cereri de consum mai rezistente, a investițiilor publice și a cheltuielilor preelectorale.