Sursa foto: Nord Stream 2 / Igor Kuznecov
Chiar dacă balanța conflictului din Ucraina pare să se încline ușor în favoarea Kievului, este puțin probabil ca Europa să evite o recesiune în această iarnă, având în vedere criza energetică declanșată de invazia rusă din februarie, scrie CNN.
“Nu cred că este probabil [ca] dintr-o dată Ucraina să respingă forțele rusești, războiul să se încheie, fluxurile de gaz rusesc către Europa să se reia [și] prețurile să scadă”, a declarat Neil Shearing, economist șef la Capital Economics. “Asta pur și simplu nu se va întâmpla”.
Contractele futures la gaze naturale în Europa au scăzut cu aproape 50% după ce au atins un record la sfârșitul lunii august. Ele au scăzut cu 20% numai săptămâna trecută, pe măsură ce trupele ucrainene au avansat. Dar ele sunt încă cu aproximativ 460% mai mari decât în urmă cu un an, după anunțul Rusiei că va închide conducta crucială Nord Stream 1.
De asemenea, nu este clar care vor fi următoarele mișcări ale lui Putin pe măsură ce forțele sale se retrag. El ar putea tăia livrările rămase de gaz către Europa care continuă să treacă prin Ucraina, agravând criza energetică din regiune, sau ar putea recurge la forme și mai îngrijorătoare de acțiune, dacă va considera că este încolțit.
Europa s-a grăbit să stocheze rezervele de energie pentru ca gospodăriile și întreprinderile să poată păstra accesul la energie electrică și termică pe măsură ce vremea se răcește. Efortul a fost un succes până acum, cu instalații de stocare la 84% din capacitate, deși cu costuri uriașe.
De asemenea, guvernele au pus în aplicare pachete de sprijin generos pentru a încerca să protejeze consumatorii și întreprinderile mici de efectele creșterii prețurilor. Regatul Unit și Germania, alături de alte țări din UE, au anunțat peste 500 de miliarde de euro (509 miliarde de dolari) sub formă de subvenții pentru facturi și alte intervenții menite să atenueze impactul.
Chiar și așa, o contracție a activității economice în următoarele luni pare inevitabilă, avertizează economiștii. Producția din Regatul Unit a stagnat în cele trei luni până în iulie, potrivit datelor publicate luni. Între timp, Institutul Ifo din Germania și-a redus estimarea privind creșterea în cea mai mare economie a Europei.
“Ne îndreptăm spre o recesiune de iarnă”, a declarat luni Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de previziuni al institutului.
Majoritatea prognozelor indică faptul că economia Europei se va contracta în ultimele trei luni din 2022 și în primele trei luni din 2023. Ce se va întâmpla după aceea rămâne incert.
Totul se reduce la gaz
Dependența Europei de gazele naturale provenite din Rusia, deși a scăzut în acest an, a lăsat-o vulnerabilă în condițiile în care piața cunoaște o volatilitate fără precedent.
În prezent, Rusia furnizează cu 78% mai puțin gaz în regiune față de anul trecut în aceeași perioadă, potrivit lui Kaushal Ramesh, șeful departamentului de analiză a gazelor de la Rystad Energy.
În consecință, prețurile au crescut, deoarece cumpărătorii europeni au căutat în întreaga lume surse alternative de aprovizionare. Iar costul ridicat al energiei a schimbat dramatic perspectivele economice, majorând facturile gospodăriilor și forțând oamenii să reducă alte cheltuieli, iar industria grea a fost nevoită să închidă fabrici.
“Întreruperile în livrările de gaze din Rusia din timpul verii și creșterile drastice de prețuri pe care le-au declanșat fac ravagii în recuperarea economică după coronavirus”, a declarat Wollmershäuser. “Nu ne așteptăm la o revenire la normal până în 2024”.
Indicatorul ZEW, foarte urmărit, privind sentimentul economic în Germania, a scăzut din nou în septembrie, potrivit datelor publicate marți, un semn că așteptările privind economia par din ce în ce mai sumbre.
“Perspectivele pentru următoarele șase luni s-au deteriorat în continuare”, a declarat președintele ZEW, Achim Wambach. “Perspectiva penuriei de energie în timpul iernii a făcut ca așteptările să fie și mai negative pentru mari părți ale industriei germane”.
O încetinire economică în China este, de asemenea, o veste proastă, a adăugat el. O criză imobiliară și restricțiile actuale privind coronavirusul de acolo ar putea să penalizeze exporturile germane.
Carsten Brzeski, șeful global de cercetare macro pentru ING, a declarat că succesul contraofensivei Ucrainei “arată că există încă o mică probabilitate pentru un scenariu pozitiv în acest ocean de perspective economice negative”.
Cu toate acestea, el a avertizat că este “greu de văzut vreun scenariu în care prețurile la energie să scadă semnificativ în următoarele luni”.
Ramesh de la Rystad Energy vede riscuri uriașe ca presiunea asupra prețurilor la gaze să revină. Acestea au scăzut în ultima săptămână, în urma speranțelor că Uniunea Europeană ar putea anunța în curând o intervenție robustă pe piață. Dar preocupările fundamentale legate de cerere și ofertă nu s-au schimbat, iar lichiditatea mai mică de pe piață înseamnă că sunt posibile oscilații mari ale prețurilor în ambele direcții.
“Nu ne îndreptăm spre un minim al prețurilor”, a spus Ramesh. “Există o mulțime de creșteri, dacă mă întrebați pe mine.”
Ce se va întâmpla în continuare
Multe depind de cât de frig va fi în lunile de iarnă. Dacă temperaturile scad puternic, iar cererea de energie crește vertiginos, determinând creșterea prețurilor, condițiile economice s-ar putea deteriora brusc.
Se așteaptă ca măsurile guvernamentale să atenueze această lovitură. Regatul Unit s-a angajat ca gospodăria britanică obișnuită să nu plătească mai mult de 2.500 de lire sterline (2.932 de dolari) pentru energie în următorii doi ani. De asemenea, va sprijini întreprinderile, organizațiile caritabile și organizațiile din sectorul public în ceea ce privește costurile cu energia pentru următoarele șase luni și, posibil, pentru mai mult timp. Germania a anunțat recent un pachet de 65 de miliarde de euro (66 de miliarde de dolari) pentru a ajuta gospodăriile și întreprinderile să facă față costurilor cu energia.
Însă majoritatea economiștilor consideră că problema energiei este atât de gravă încât nici măcar un ajutor de sute de miliarde de dolari nu va fi suficient pentru a evita o recesiune. De asemenea, nu este încă clar ce proporție din angajamentele asumate vor fi în cele din urmă puse în aplicare.
“Sprijinul fiscal diminuează severitatea recesiunii, dar nu o evită în totalitate”, a declarat Shearing de la Capital Economics.
Pe măsură ce prețurile ridicate la energie alimentează inflația, acestea sporesc și presiunea asupra Băncii Centrale Europene, care săptămâna trecută a majorat dobânda cheie cu o amploare fără precedent, indicând totodată că se anunță și alte majorări la orizont. Creșterea costurilor de împrumut va servi ca o altă piedică pentru economia europeană.